MARGARITAR...
CRESTINISMUL VIU INSEAMNA DOAR O PERSOANA
Probabil ma veti intreba: "De ce pui atata accent pe aceasta idee?" Pentru ca aici se gaseste diferenta intre crestinismul viu si crestinismul mort! Distanta dintre aceste doua cai este incalculabila. Una este spirituala, iar celalta este nespirituala. Una este Dumnezeu iar celalta este o inventie a omului. Dati-mi voie sa spun urmatoarele: cand studiezi cu atentie cuvantul lui Dumnezeu vei descoperi ca in Biblie este o Persoana, nu un lucru. Acea persoana este Domnul Isus.Nu gasesti nimic altceva inafara de acea Persoana.
Exista astazi o problema uriasa printre copii lui Dumnezeu. Crestinismul pe care il cunosc ei este foarte fragmentat. Tu obtii putin har, eu primesc un mic dar, iar el vorbeste putin in limbi. Cutoare om experimenteaza o schimbare in comportamentul sau, cutare om aree ceva dragoste; cutare are rabdare, cutare este smerit. Acestea sunt cunoscute in general sub numele de crestinism. Dar acesta este crestinismul? Nu, deorarece crestinismul este Cristos. Crestinismul nu este o raplata si nu este nici ceea ce imi da Cristos. Crestinismul nu este nimic altceva decat Cristos Insusi.
Vedeti diferenta? Acestea sunt doua cai total divergente. Crestinismul nu este niciunul din lucrurile pe care Cristos mi le daruieste; crestinismul este Cristos care mi se daruieste. Aici este problem: oamenii considera crestinismul de azica fiind ceea ce ne daruieste Cristos. Cand eram pacatos, Cristos m-a inzestrat mi-a dat har si indurare. Acum, am devenit crestin, El imi da rabdare, smerenie, blandete si orice altceva. Pur si simplu nu este asa.
Nu este nimic impersonal in crestinism
Inaintea lui Dumnezeu nu ceea cene daruieste Cristos este important; caci Dumnezeu ni-L da pe Cristos Insusi. Dumnezeu nu ne-a acordat smerenie si rabdare si blandete, El ni-L da in intregime pe Cristos. Cristos devine smerenia noastra, rabdarea, blandetea noastra. Toate sunt Cristos, Domnul cel viu. Aceasta se numeste cu adevarat crestinism.
Va rog sa observati ca nu este nimic impersonal in crestinism. Nu puteti gasi elemente impersonale. Orice problema din crestinism are de-a face cu personalitatea, iar persoana implicata este Cristos. Cu alte civinte rabdarea noastra nu este un lucru, ci este o Persoana; sfintenia noastra nu este o experin-eta, ci este un om; indreptatirea noastra nu este un lucru, ci este o Persoana; dreptatea noastra nu este un comportament, ci este o Fiinta. Cand suntem rascumparati si eliberati, nu obtinem lucruri ca atare, caci rascumpararea si eliberarea noastra sunt vii. Rabdarea noastra, smerenia, blandetea, dragostea noastra si asa mai departe sunt Domnul Insusi, nu lucruri. Acesta este cu adevarat crestinismul. In viata credinciosului de astazi, Cristosul este deja totul si nu e nevoi sa asteptam o zi in viitor.
Multi vor intreba cum putem spune ca Cristos este totul? Dati-mi voie sa va spun, ca daca crestinis-mul vostru este unul viu, nu veti avea nici o problema in a recunoaste ca Cristos este totul. Nu ca El da totul, ci ca El este totul.
Poate se ridica o problema - si anume faptul ca atat de multi copii ai lui Dumnezeu sufera infrangeri. Acest lucru este din pricina ca ceea ce primesc ei inaintea lui Dumnezeu este un dar, in loc de Cristos. Ei primesc de la Dumnezeu multe lucruri, pe bucati, dar nu L-au obtinut pe Cristosul lui Dumnezeu. Ei obtin obiecate si lucruri, dar nu au o "Persoana." Ma intreb cat de mult vedem intradevar. Pot sa afirm categoric ca solutia la aceasta problema rezolva toate celelalte probleme.
Atunci cand am fost salvati, am auzit cuvantul lui Dumnezeu care spunea: "Fiindca atat de mult a iu-bit Dumnezeu lumea, incat a dat pe singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, i sa ai-be viata vecinica". (Ioan 3:16) Am simtit nevoia de a fi mantuiti. Prin urmare ne-am rugat lui Dumne-zeu: "Doamne, Tu m-ai iubit si mi Te-ai daruit. Nu vrei sa-mi dai si mantuirea?" Cat de nesabuiti sun-tem sa cerem mantuire, de parca Manruitorul nu ne-ar fi deajuns. Totusi exact asa procedeaza multi.
Care este evanghelia pe care o predicam? Vestim ca Dumnezeu ne-a dat un Mantuitor. Dar cand ne pocaim si ne rugam, spunem: "Doamne, mantuieste-ma!" Dati-mi voie sa va spun, ca Dumnezeu nu are decat un Fiu, iar acest Fiu este mantuirea voastra. Daca Il ai ca Mantuitor, ai si mantuirea. De ce dar mai cersesti dupa ea? Numai nebunul va implora "Pentru ca ai devenit mantuitorul meu acum da-mi si mantuirea."
Watchman Nee
CRESTINISMUL VIU INSEAMNA DOAR O PERSOANA
Probabil ma veti intreba: "De ce pui atata accent pe aceasta idee?" Pentru ca aici se gaseste diferenta intre crestinismul viu si crestinismul mort! Distanta dintre aceste doua cai este incalculabila. Una este spirituala, iar celalta este nespirituala. Una este Dumnezeu iar celalta este o inventie a omului. Dati-mi voie sa spun urmatoarele: cand studiezi cu atentie cuvantul lui Dumnezeu vei descoperi ca in Biblie este o Persoana, nu un lucru. Acea persoana este Domnul Isus.Nu gasesti nimic altceva inafara de acea Persoana.
Exista astazi o problema uriasa printre copii lui Dumnezeu. Crestinismul pe care il cunosc ei este foarte fragmentat. Tu obtii putin har, eu primesc un mic dar, iar el vorbeste putin in limbi. Cutoare om experimenteaza o schimbare in comportamentul sau, cutare om aree ceva dragoste; cutare are rabdare, cutare este smerit. Acestea sunt cunoscute in general sub numele de crestinism. Dar acesta este crestinismul? Nu, deorarece crestinismul este Cristos. Crestinismul nu este o raplata si nu este nici ceea ce imi da Cristos. Crestinismul nu este nimic altceva decat Cristos Insusi.
Vedeti diferenta? Acestea sunt doua cai total divergente. Crestinismul nu este niciunul din lucrurile pe care Cristos mi le daruieste; crestinismul este Cristos care mi se daruieste. Aici este problem: oamenii considera crestinismul de azica fiind ceea ce ne daruieste Cristos. Cand eram pacatos, Cristos m-a inzestrat mi-a dat har si indurare. Acum, am devenit crestin, El imi da rabdare, smerenie, blandete si orice altceva. Pur si simplu nu este asa.
Nu este nimic impersonal in crestinism
Inaintea lui Dumnezeu nu ceea cene daruieste Cristos este important; caci Dumnezeu ni-L da pe Cristos Insusi. Dumnezeu nu ne-a acordat smerenie si rabdare si blandete, El ni-L da in intregime pe Cristos. Cristos devine smerenia noastra, rabdarea, blandetea noastra. Toate sunt Cristos, Domnul cel viu. Aceasta se numeste cu adevarat crestinism.
Va rog sa observati ca nu este nimic impersonal in crestinism. Nu puteti gasi elemente impersonale. Orice problema din crestinism are de-a face cu personalitatea, iar persoana implicata este Cristos. Cu alte civinte rabdarea noastra nu este un lucru, ci este o Persoana; sfintenia noastra nu este o experin-eta, ci este un om; indreptatirea noastra nu este un lucru, ci este o Persoana; dreptatea noastra nu este un comportament, ci este o Fiinta. Cand suntem rascumparati si eliberati, nu obtinem lucruri ca atare, caci rascumpararea si eliberarea noastra sunt vii. Rabdarea noastra, smerenia, blandetea, dragostea noastra si asa mai departe sunt Domnul Insusi, nu lucruri. Acesta este cu adevarat crestinismul. In viata credinciosului de astazi, Cristosul este deja totul si nu e nevoi sa asteptam o zi in viitor.
Multi vor intreba cum putem spune ca Cristos este totul? Dati-mi voie sa va spun, ca daca crestinis-mul vostru este unul viu, nu veti avea nici o problema in a recunoaste ca Cristos este totul. Nu ca El da totul, ci ca El este totul.
Poate se ridica o problema - si anume faptul ca atat de multi copii ai lui Dumnezeu sufera infrangeri. Acest lucru este din pricina ca ceea ce primesc ei inaintea lui Dumnezeu este un dar, in loc de Cristos. Ei primesc de la Dumnezeu multe lucruri, pe bucati, dar nu L-au obtinut pe Cristosul lui Dumnezeu. Ei obtin obiecate si lucruri, dar nu au o "Persoana." Ma intreb cat de mult vedem intradevar. Pot sa afirm categoric ca solutia la aceasta problema rezolva toate celelalte probleme.
Atunci cand am fost salvati, am auzit cuvantul lui Dumnezeu care spunea: "Fiindca atat de mult a iu-bit Dumnezeu lumea, incat a dat pe singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, i sa ai-be viata vecinica". (Ioan 3:16) Am simtit nevoia de a fi mantuiti. Prin urmare ne-am rugat lui Dumne-zeu: "Doamne, Tu m-ai iubit si mi Te-ai daruit. Nu vrei sa-mi dai si mantuirea?" Cat de nesabuiti sun-tem sa cerem mantuire, de parca Manruitorul nu ne-ar fi deajuns. Totusi exact asa procedeaza multi.
Care este evanghelia pe care o predicam? Vestim ca Dumnezeu ne-a dat un Mantuitor. Dar cand ne pocaim si ne rugam, spunem: "Doamne, mantuieste-ma!" Dati-mi voie sa va spun, ca Dumnezeu nu are decat un Fiu, iar acest Fiu este mantuirea voastra. Daca Il ai ca Mantuitor, ai si mantuirea. De ce dar mai cersesti dupa ea? Numai nebunul va implora "Pentru ca ai devenit mantuitorul meu acum da-mi si mantuirea."
Watchman Nee
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu