sâmbătă, 7 aprilie 2018

MARGARITAR...

PATRU MESAJE ALE CRUCII..

Eliberarea

 In al treilea rand, crucea ne vorbeste despre eliberare. Cand incepi sa cresti mai mult in Domnul, si ai si unele relatii in legatura cu lumea, observi ca ceva este inlauntrul tau care te deranjaza. Cand am fost mantuiti,  L-am auzit pe Domnul spunandu-ne, "Pacatele iti sunt iertate; du-te si nu mai pacatui." Cred ca fiecare credincios a auzit asta.

Daca esti cu adevarat mantuit, stii ca Domnul ti-a vorbit , spunandu-ti ca pacatele iti sunt iertate; dar, mai mult, El a spus, "Du-te si nu mai pacatui". Adanc inlauntrul nostru, cunoastem ca nu ar mai trebui sa pacatuim, pentru ca pacatele noastre L-au pironit pe Cristos pe cruce; deci, cum sa mai pacatuim? Nu mai vrem sa pacatuim, si incerfcam sa nu o mai facem. Dar dupa ce prima incantare a mantuirii incepe sa paleasca, descoperim ca ceea ce nu vrem sa facem, facem; si ce uram facem; iar ceea ce dorim sa facem, nu putem face. In duhul nostru, vrem sa-i fim plauti lui Dumnezeu, vrem sa facem voia Lui; totusi descoperim ca, in carnea noastra, nu este nimic bun. In ce priveste vointa noastra, vrem sa facem voia lui Dumnezeu; si totusi in madularele trupului nostru poate sa fie o alta lege. Legea pacatului si a mortii este asa de puternica, incat vointa noastra nu-i poate sta impotriva. Pe masura ce crestem in Domnul, cu cat vrem sa-i fim mai mult placuti lui Dumnezeu, cu atat vedem mai mult ca nu suntem capabili sa o facem. Cu cat vrem mai mult sa facem voia lui Dumnezeu, cu atat vedem ca nu suntem capabili sa o facem. Dimpotriva, facem lucrurile pe care stim ca nu ar trebui sa le facem, si pe care nici nu vrem sa le facem.

Inainte de a fi mantuiti, cand faceam lucrurile pe care voiam sa le facem, eram fericiti, ne simteam impliniti. Era prezenta acolo placerea pacatului. Dar dupa ce am fost mantuiti, daca ajungem sa facem iarasi un lucru din trecut, ne mai simtim noi fericiti? Descoperim ca este dureros. Vedem ca nu ne place sa-l mai facem. Descoperim ca este oribi, ca este murdar.

Dragi frati si surori, nu este oare adevarat ca pacatul nu este doar o fapta, ci este si un principiu? Pacatul locuieste in noi, si conduce si domneste peste noi. Suntem neajutorati. Indiferent cat de puternica este vointa noastra, ea nu se poate impotrivi unei legi. Legea este totdeauna mai puternica decat vointa. Astfel si noi vom striga la fel ca Pavel in capitolul 7 din Romani: Ce om nenorocit sunt! Cine ma va elibera din acest trup de moarte? (versetul 24). Nu este acesta strigatul nostru? Vrem sa fim eliberati de acest principiu al pacatului, de aceasta putere a pacatului, si cat de mult ne zbatem! Uneori se pare ca putem invinge, dar, de cele mai multe ori, suntem invinsi. Viata noastra consata doar in suisuri si coborasuri. Noi stim ca nu aceasta este viata pe care Dumnezeu vrea sa o traim. Dar ce sa facem?

Intr-o zi Duhul Sfant ne conduce inapoi la cruce, iar crucea incepe sa vorbeasca.
"Ce vom spune atunci? Sa pacatuim ca sa se inmulteasca harul? Nicidecum! Cum s-ar putea ca noi, care am murit fata de pacat, sa continuam sa traim in el!?! Sau oare nu stiti ca toti cei care ati fost botezati in Cristos Isus ati fost botezati in moartea Lui? Noi deci am fost ingropati impreuna cu el in botezul in moarte, pentru ca, asa cum Cristos a inviat din morti prin slava Tatalui, la fel sa putem si noi sa umblam in inoire de viata(C2). Caci daca am devenit uniti cu El printr-o moarte asemanatoare cu a Lui, vom fi uniti cu El printr-o moarte asemanatoare cu a Lui. Noi stim ca omul nostru vechi a fost rastignit impreuna cu El, pentru ca trupul pacatului sa fie lasat fara putere, ca sa nu mai fim sclavi ai pacatului. (Romani 6:1-6)

Suntem condusi inapoi la cruce. Esti ignorant? Nu stii tu? Nu ai fost tu botezat? Botezul insuti iti spune ca ai murit impreuna cu Cristos. Ai fost ingropat impreuna cu Cristos si esti acum inviat cu Cristos, astfel incat sa poti umbla in inoirea vietii. Prin moarte ai murit fata de pacat, iar acum, traind, esti viu fata de Dumnezeu. Nu stii tu asta? Cu alte cuvinte, Duhul Sfant te va conduce inapoi la cruce. Nu este o alta cale de eliberare decat crucea. Noi putem incerca sa ne sliberam pe noi insine de sub puterea pacatului, la fel cum inainte incercam din noi insine sa nu mai comitem pacate. Nu putem face asta; solutia este crucea.

Acolo pe cruce, Domnul nostru Isus a murit nu doar ca Inlocuitor al nostru, ci si ca Reprezentant al nostru. El, nu numai ca a murit pentru noi, ci El a murit si in locul nostru. Cu alte cuvinte, atunci cand Cristos a murit pe cruce, a luat intreaga rasa adamica, omul cel vechi, cu El, si atunci cand El a murit, omul cel vechi, cu El, si atunci cand El a murit, omul cel vechi a murit cu El si in El. Exprimandu-ma mai personal, atunci cand Cristos a murit pe cruce, a purtat pacatele noastre in trupul Lui - pacatele tale, pacatele mele - si acolo a indurat pedeapsa pentru ele. A murit; Si-a varsat sangele pentru a ma ierta de pacate. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu caci aceasta este un fapt.; si eu cred in acest fapt. Pacatele imi sunt iertate. Dar crucea este mai mult decat atat: Cristos a murit pe cruce in locul nostru, nu numai pentru noi. El nu numai ca a purtat pacatele noastre, ci ne-a purtat si pe noi. Te-a luat pe tine, m-a luat pe mine - omul cel vechi, natura adamica - ne-a luat pe toti in El. Iar atunci cand El a murit, s-a terminat cu rasa adamica. Omul cel vechi este mort; tu si eu am murit in El. Acesta este un fapt implinit la cruce acum doua mii de ani. Nu e nevoie sa te rastignesti pe tine insuti. Nu poti sa te rastignesti pe tine insuti, si nici nu e nevoie sa o faci, pentru ca, in urma cu doua mii de ani, Dumne-zeu a facut acest lucru pentru tine in Cristos Isus. Dumnezeu stie ca nu este nimic bun in mine sau in tine, ca nu mai putem fi indreptati sau imbunatatiti. Daca am putea fi imbunatatiti, Dumnezeu ar face acest lucru. Dar El a vazut deja ca nu mai putem fi reparati sau imbunatatiti si a zis: Gata cu vechea creatie! Asa ca, atunci cand Cristos a murit pe cruce, Dumnezeu a pus capat vechii creatii in Cristos; El a spus S-a terminat. Cu mine si cu tine s-a terminat, acolo, pe cruce. Dumnezeu a facut acest lucru in Cristos Isus. Este un fapt implinit, si tot ceea ce noi trebuie sa facem este sa credem in acest fapt.

Uneori credinciosii gasesc ca acest lucru este foarte dificil; la fel cum inainte de a fi mantuiti nu era dificil sa credem cum a putut Cristos sa moara pentru noi. Cum poate sangele Sau sa ne curete de pacatele noastre? El a murit cu doua mii de ani in urma, iar eu pacatuiesc astazi. Cum a putut sa moara pentru noi cu doua mii de ani in urma? Este foarte dificil. Caci daca incerci sa pricepi cu mintea, ti se pare o nebunie, si vei pieri. Dar atunci cand cuvantul crucii este rostit inimii tale prin Duhul Sfant, il crezi pur si simplu. Accepti acest fapt, si spui "Multumesc lui Dumnezeu ca asa este"; si asa este. Tu ai experimentat puterea lui Dumnezeu cand ti-a iertat pacatele, si de vreme ce ai aceasta experienta, ar trebui sa fie mai usor pentru tine, si nu mai dificil. Acelasi lucru este adevarat si in legatura cu faptul de a fi mort in El. Daca inca te lupti cu pacatul, cu puterea pacatului, cu ispitele, si cu toate aceste lucruri, opreste-te din lupta; crede numai. Odihneste-te in faptul ca, atunci cand Cristos a murit, si tu ai murit. Omul nostru cel vechi a fost rastignit. "Noi stim ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El.." (Romani 6:6)

Asta nu inseamna ca omul nostru cel vechi a fost rastignit, ci ca a fost rastignit cu doua mii de ani in urma. Este mort, cu adevarat mort. Ei bine, accepti acest fapt? Daca il accepti, experimentezi puterea lui Dumnezeu de a te elibera, pentru ca biblia spune ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El, astfel incat trupul pacatului sa fie dezbracat de puterea lui, ca sa nu mai slujim pacatului. 

Pacatul ca principiu, domneste in carnea noastra. Pacatul este stapanul care conduce omul vechi. Omul cel vechi apartine pacatului, pentru ca Adam a cedat pacatului in gradina Edenului. Pacatul este stapanul, omul cel vechi este administratorul, iar trupul este slujitorul. Pacatul fiind stapanul, nu poate da ordine direct trupului. Trebuie ca acesta sa treaca pe la administrator, si administratorul transmite acele ordine trupului, pentru a comite pacatul. Ceea ce Dumnezeu a facut, a fost sa izoleze pacatul, dar el este tot acolo. Frati si surori, Dumnezeu nu indeparteaza pacatul de la voi. Atata timp cat traiti, pacatul ca principiu, locuieste acolo. Puterea pacatului este acolo; pacatul nu moare. Dar tu mori. Cum suntem noi eliberati de pacat? Nu invingandu-l, ci murind fata de el. Nu asa se intampla, ca radacina pacatului este eredicata, astfel incat pacatul sa nu mai existe. Nu; pacatul este tot acolo. Dar Dumnezeu a facut o lucrare minunata de a-l izola, pentru ca omul cel vechi, omul cel vechi care este intre pacat si trup este mort. Astfel, atunci cand pacatul incearca sa dea ordine, nimeni nu-l va putea prelua. Trupul si-a pierdut slujba si nu mai are nimic de facut. Trupul nostru era trupul pcatului. Aceasta era slujba pe care trupul o facea. Dar acum trupul nu mai are slujba; nu mai are nimic de facut. Acesta este motivul pentru care biblia spune sa ne supunem madularele trupului nostru dreptatii, spre sfintire (vezi Romani 6:13). Trupul este acum reangajat dar sub un alt stapan.

Asa stau lucrurile. Doar accepta faptul; doar priveste la cruce. Ea iti va vorbi. Si cuvantul pe care ti-l va spune este: "Tu ai murit". Puterea devine atunci o realitate in viata ta si esti eliberat de pacat. Aceasta este eliberarea - este crucea. Crucea ne vorbeste, si noi suntem eliberati. Deci trebuie sa stam continuu, cu statornicie pe teremul crucii; si stand pe terenul crucii, descoperim ca pacatul nu are putere asupra noastra. Noi nu suntem sub pacat, ci sub harul lui Dumnezeu.

Victoria

In al patrulea rand, crucea ne vorbeste despre victorie. Pe masura ce il urmam pe Domnul, cunoscand ceva despre iertarea pacatelor, ceva din ce inseamna sa fii separat de lume, si incepem sa experimen-tam eliberarea de sub puterea pacatului, suntem pusi in fata unui razboi spiritual. Exista o lume nevazuta la fel de reala ca lumea vazuta. De fapt lumea nevazuta este mai reala decat cea vazuta, pentru ca lumea vazuta este doar aparenta, pe cand lumea nevazuta este realitate. Deseori, dupa ce ai umblat un timp cu Domnul, incepi sa realizezi ca exista o lume spirituala; o lume invizibila, dar deschisa spre tine si te confrunti cu dusmani. Este la fel ca in Tara Promisa, unde erau uriasi, erau vrajmasi. Noi nu luptam cu carnea si sangele, ci luptam impotriva stapanirilor, a autoritatilor, a puterilor intunericului, si a duhurilor rele care domnesc in locurile ceresti. Iata care este lupta noastra.

Deseori vrajmasul va folosi lucruri, imprejurari sau chiar oameni. Ei sunt sa spunem asa, agentii vrajmasului, dar El este, de fapt, in spatele lor. Daca atentia noastra este concentrata asupra oamenilor, purtam o lupta gresita. Daca atemtia noastra este indreptata asupra imprejurarilor, asupra lucrurilor sau evenimentelor, suntem inselati. Acesta este motivul pentru care, atat de des, intram in tot felul de probleme si necazuri - din cauza ca ochii nostri sunt atintiti asupra persoanelor, lucrurilor sau imprejurarilor. Acestea nu sunt rele, ci in spatele lor este dusmanul. Iar el e pornit sa omoare, sa ucida, s insele, sa atace, sa ispiteasca si sa acuze, pentru ca el este acuzatorul fratilor; este un mincinos; este un ucigas de la inceput, si el este marele inselator, ispititorul.

Dusmanul este prezent si foloseste tot felul de mijloace, de cai si de promisiuni, incercand sa ne insele, incercand sa ne amageasca, incercand sa ne infranga, incercand sa ne omoare. Din nefericire, noi nu realizam acest lucru. Privim la ce este vizibil. Ne gandim ca fratele cutare sau sora cutare este impotriva noastra. Ne gandim ca mediul in care suntem este rau, ca trebuie sa-l schimbam, si atunci totul va fi bine. Incercam sa scapam de una, de alta, incercam sa luptam impotriva acestor lucruri. Batalia pe care o purtam este gresita. Trebuie sa realizam ca vrajmasul este in spatele acestor lucruri; si scopul lui este sa zadarniceasca implinirea planului  lui Dumnezeu in vietile noastre., sa ne impiedice sa ajungem la plinatatea lui Cristos, ca sa intram in stapanirea a tot ceea ce ne-a dat El. Asta incearca vrajmasul sa faca.

Un alt lucru pe care trebuie sa-l tinem minte este ca, din perspectiva omeneasca, dusmanul nostru este mai inteligent decat noi. Este mai puternic decat suntem noi, pentru ca el este un duh. Noi nu-i putem tine piept. Daca incercam prin noi insine sa ne luptam impotriva vrajmasului - Satan adeversarul - vom fi infranti. Dar multumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru mesajul crucii! Inainte de a merge la cruce, Domnul Isus a zis: "Acum are loc judecata acestei lumi; acum va fi aruncat afara conducatorul acestei lumi." (Ioan 12:31). Pe cruce, El nu numai ca si-a varsat sangele pentru iertarea pacatelor noastre, nu numai ca a fost rastignit in locul nostru pentru a ne elibera de sub puterea pacatului, ci l-a invins pe arhanghel, pe dusman. A dezbracat de putere stapanirile si autoritatile, le-a facut o priveliste in mod public si le-a facut de ocara prin cruce.(vezi Coloseni 2:15). Cu alte cuvinte, pe cruce Domnul Isus a invins pe vrajmas. El l-a dezarmat pe omul cel tare; l-a legat pe omul cel tare; l-a alungat pe omul cel tare; l-a pus pe omul cel tare sub picioarele Lui. Iar acea victorie este decisiva; acea victorie este deplina si finala.

Frati si surori, tot ce trebuie sa facem este sa privim la crucea de pe Calvar. Tot ce trebuie sa facem este sa tam pe acel teren mai inlt al victoriei. Tot ceea ce trebuie sa facem este sa proclamam victoria asupra oamenilor, asupra imprejurarilor, asupra evenimentelor si asupra lucrurilor. Si vom descoperi ca, in Cristos Isus, prin crucea Lui, castigam biruinta asupra vrajmasului. Noi nu ne confruntam cu un vrajmas care are suprematie asupra noastra. De fapt noi ne confruntam cu un dusman care sa afla intr-o pozitie inferioara celei in acre ne aflam noi. El este un vrajmas infrant. Tot ceea ce trebuie sa facem noi, este, sa revendicam biruinta lui Cristos. Cand vrajmasul incearca sa ne acuze, apelam la sangele Mielului, si gura Lui este inchisa. Cand vrajmasul incearca sa ne atace, alergam la Calvar, la cruce, la cetatea de scapare, si suntem protejati. Cand incearca sa ne asupreasca, revendicam biruinta lui Cristos, si duhul nostru este ridicat.. Cand esti intr-o situatie in care dusmanul incearca sa te apese, revendica victoria lui Cristos si atmosfera va fi curatita, si tu te vei alfa in acea pozitie inaltata. Acesta este mesajul crucii. Nu incerca sa te lupti cu vrajmasul pe cont propriu. Este o nebunie. Ci, cand esti fata in fata cu el, confrunta-l cu crucea lui Cristos si astfel vei avea victoria.

Acesta este mesajul crucii. Crucea este un fapt., iar acest fapt ne vorbeste despre indreptatire, separare, eliberare, si victorie. Cat de mult am auzit noi? Cel care are urechi sa auda ce zice bisericilor Duhul. Sa auzim glasul care razbate din crucea Domnului nostru Isus. Multumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru crucea lui Cristos!

Iubite Tata Ceresc, cat de mult Te laudam si Iti multumim pentru realitatea vesnica a crucii. Ea nu se schimba niciodata. Te laudm si iti multumim ca ceea ce crucea a implinit este vesnic, neschimbator si permanent. Ne rugam sa ne vorbeasca tuturor, crucea. Daca avem nevoie de indreptatire, Doamne, vorbeste-ne prin cruce. Daca avem nevoie de separare, vorbeste-ne prin ea; daca avem nevoie de eliberare, vorbeste-ne prin ea; si daca aven nevoie de victorie, vorbeste-ne prin ea. O, Doamne, noi ne rugam sa ne ajuti sa ne intoarcem la cruce, si sa-L gasim acolo pe Domnul nostru Isus. In numele Domnului nostru Isus. Amin

Stephen Kaung


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu