MARGARITAR... REALITATE SPIRITUALA - CUNOASTEREA LUI CRISTOS
In privinta cunoasterii lui Cristos, tot ceea ce este cunoscut prin manifestare exterioara nu este o adevarata cunoastere; numai ceea ce este cunoscut in realitate este o intelegere adevarata. Cand Domnul Isus a fost pe pamant, multi oameni s-au intalnit cu El. Ei pareau a fi intrat in contact cu El, dar nu a fost asa. Ei pareau a-L fi recunoascut, dar nu asa a fost. O asemenea cunoastere este exterioara. Aceia care Il cunosc intr-adevar pe Cristos au atins cu totii realtatea. Cunoasterea lor este in Duhul. Sa privim in biblie putin mai indeaproape acesta chestiune pentru ca ea este o experineta prea insemnata pentru a fi trecuta cu vederea.
Cand Domnul Isus a fost pe pamant, El a fost cunoscut in doua feluri: a fost cunoscut dupa infatisare si a fost cunoscut in mod launtric.
Ce inseamna a-L cunoaste pe Cristos dupa infatisare? Aceasta a fost acea cunoastere prin care iudeii L-au inteles pe Cristos. De al bun inceput au adoptat o atitudine de cunoscatori. Ei au spus: "oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai carui tata si mama ii cunoastem?" Ei erau destui de siguri ca Il cunosteau. Ii cunoasteau chiar si tatal si pe mama Lui., O data, cand Domnul Isus s-a intors in patria Lui, poporul a remarcat: "Nu este acesta tamplarul feciorul Mariei, fratele lui Iacov, a lui Iose, a lui Iuda si a lui Simon? Si nu sunt surorile Lui aici intre noi?" (Marcu 6:3) Ei ii cunosteau nu numai pe tatal si pe mama Lui, ci si pe fratii si surorile Lui. Totusi L-au cunoscut ei in realitate pe Domnul Isus? Nu, nu L-au cunoscut. Cu toate ca Il cunosteau pe tatal si pe mama Lui, ei nu L-au cunoscut pe Domnul. Desi ii cunosteau pe fratii si pe surorile Lui, ei nu L-au cunoscut pe El. Ei Il judecau pe Domnul Isus dupa infatisare, nu au atins realitatea.
Era si o alta categorie de oameni a caror cunoastere a Domnului Isus era intrucatva mai profunda decat cea a iudeilor, dar nici acestia nu L-au cunoscut intr-un mod launtric. O data cand Domnul Isus a venit in partile Cezareii lui Filip, El i-a intrebat pe ucenicii Lui: "Cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul Omului?" Ei I-au raspuns: "Unii zic ca esti Ioan Botezatorul; altii Ilie; altii Ieremia sau unul din proroci." (Matei 16: 13-14) Cunoasterea pe care o aveau ei despre Domnul era, cu siguranta mai profunda decat cea a iudeilor.
Unii spuneau ca Domnul era Ilie. Ilie a fost un proroc puternic; se poate spune ca Ilie reprezenta puterea. Domnul Isus a fost, fara indoiala, un Ilie, cel mai puternic dintre proroci. Altii spuneau ca Domnul era Ieremia. Ieremia a fost un proroc al lacrimilor; el era reprezentativ pentru durere. Domnul Isus a fost, intr-adevar, si un Ieremia, caci si El a cunoscut durerea. De sapte ori i-a denuntat pe fariseii fatarnici si pe carturari cu cuvantul "vai". (Matei 23: 13, 15, 16, 23, 25, 27, 29). Cand i-a gasit in templu pe aceia care vindeau boi, oi, porumbei si cand i-a vazut sezand acolo pe schimbatorii de bani, El i-a scos pe toti afara din Templu, inclusiv oile si boii; in plus, a varsat banii schimbatorilor si le-a rasturant mesele. (Ioan 2:14-15) El a fost cu adevarat un Ilie. Dar, cand Isus a fost impreuna cu vamesii si pacatosii, El a stat la masa cu acestia (Matei 9:10). Pe cand era la masa in casa lui Simon, El a ingaduit unei femei pacatoase sa planga la picioarele Lui (Luca 37-38). Vazand-o pe Maria plangand, si de asemenea pe iudei, a suspinat in Duhul Lui si a plans (Ioan 11:33, 35). El a fost cu adevarat un Ieremia. Cu toate acestea, cand oamenii au spus despre El ca este Ilie sau Ieremia, au aratat prin aceasta ca nu-L cunosteau altfel decat prin infatisare.
La inceput si ucenicii L-au cunoscut numai dupa carne. Ei nu aveau o cunoastere interioara a Lui. Oameni ca Toma si Filip, au umblat cu Domnul o buna bucata de timp. Omeneste vorbind, ei ar fi trebuit sa-L cunoasca intr-adevar pe Domnul, dar, vai, nu L-au cunoscut. Cand Domnul le-a vorbit deschis: "Stiti unde Ma duc si stiti si calea intr-acolo", Toma I-a spus: "Doamne nu stim unde te duci; cum putem sa stim calea intr-acolo?" (Ioan 14: 4-5). La afirmatia clara a Domnului: "Daca m-ati fi cunoscut pe Mine, ati fi cunoscut si pe Tatal Meu. Si de acum incolo Il veti cunoaste; si L-ati si vazut", Filip a raspuns: "Doamne, arata-ne pe Tatal si ne este de ajuns" (Ioan 14:7-8). Domnul Isus pe care il cunostea Toma era doar un mo din Nazaret; ei nu L-au cunoscut ca Domn al vietii. De asemenea, si Filip a vazut in Domnul Isus doar un nazarinean; nu a vazut in El celalalt chip, al Tatalui. Cu toate ca amandoi fusesera cu Domnul Isus, cunoasterea pe care o aveau despre El era una exterioara, pentru ca nu atinsesera realitatea.
Ucenicii L-au cunoscut pe Domnul Isus mai mult decat iudeii; totusi ei urmau sa afle ca El este Domnul. Dupa ce fusesera cu El vreme asa de indelungata, ei nu au putut sa-L cunoasca cine era in realitate. L-au vazut cu proprii lor ochi, L-au auzit cu propriile lor urechi, L-au atins cu propriile lor maini, totusi nu L-au cunoscut. Aceasta ne arata ca, pentru a-L cunoaste pe Domnul, e nevoie de un simt mai ascutit decat simtul vazului, mai dezvoltat decat simtul auzului si mai sensibil decat simtul tactil. In Cristos exista o realitate ce nu poate fi cunoscuta in carne.
Cunoasterea lui Petru despre Domnul in acea zi anume, in Cezarea lui Filip, a fost o cunoastere interioara. Cand Domnul a intrebat pe ucenicii Lui: "Dar voi cine ziceti ca sunt?", Simon Petru, i-a raspuns cu: "Tu esti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!!" Imediat Domnul a declarat: "Ferice de tine Simone, fiul lui Iona; fiindca nu carnea si sangele ti-au descoperit lucrul acesta, ci Tatal Meu care este in ceruri. (Matei 16:15-17) Ceea ce Domnul voia sa spuna cu aceasta: cu toate ca voi ma urmati de ceva timp, cunoasterea voastra anterioara a fost deficienta; cunoasterea voastra de azi insa este cat se poate de binecuvantata, caci ea a venit prin descoperirea Tatalui Meu ceresc. Aceasta este cunoastere reala.
Din acest motiv, daca nu este descoperire, oamenii nu Il cunoasc pe Domnul, chiar daca au mancat si au baut cu El sau au umblat si au stat cu El. Fara aceasta cunoastere prin descoperire, tot ce se stie despre El se refera la Cristosul exterior, Cristosul istoric. Aceasta se numeste cunoasterea lui Cristos potrivit carnii. Numai o cunoastere a lui Cristos ca cea pe care a experimentat-o Petru, prin descoperire este reala si se poate spune ca este o cunoastere launtrica a lui Cristos.
"Asa ca, de acum, noi nu mai cunoastem pe nimeni potrivit carnii; chiar daca am cunoscut pe Cristos potrivit carnii, totusi, acum nu-L mai cunoastem asa" (2Corinteni5:16 CLV) In zilele cand Il cunostea pe Cristos potrivit carnii, Pavel a indraznit sa atace Numele lui Isus din Nazaret si sa persecute pe ucenicii Domnului (Fapte 26:9-11). Dar dupa ce Dumnezeu L-a descoperit pe Fiul Sau in Duhul lui Pavel, el a propovaduit credinta pentru care altadata facuse prapad (Galateni 1:16-23) A devenit un alt om. Aceasta noua cunoastere pe care o avea acum era realitate spirituala; deci nu_l cunostea pe Cristos potrivit carnii.
Watchman Nee
In privinta cunoasterii lui Cristos, tot ceea ce este cunoscut prin manifestare exterioara nu este o adevarata cunoastere; numai ceea ce este cunoscut in realitate este o intelegere adevarata. Cand Domnul Isus a fost pe pamant, multi oameni s-au intalnit cu El. Ei pareau a fi intrat in contact cu El, dar nu a fost asa. Ei pareau a-L fi recunoascut, dar nu asa a fost. O asemenea cunoastere este exterioara. Aceia care Il cunosc intr-adevar pe Cristos au atins cu totii realtatea. Cunoasterea lor este in Duhul. Sa privim in biblie putin mai indeaproape acesta chestiune pentru ca ea este o experineta prea insemnata pentru a fi trecuta cu vederea.
Cand Domnul Isus a fost pe pamant, El a fost cunoscut in doua feluri: a fost cunoscut dupa infatisare si a fost cunoscut in mod launtric.
Ce inseamna a-L cunoaste pe Cristos dupa infatisare? Aceasta a fost acea cunoastere prin care iudeii L-au inteles pe Cristos. De al bun inceput au adoptat o atitudine de cunoscatori. Ei au spus: "oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai carui tata si mama ii cunoastem?" Ei erau destui de siguri ca Il cunosteau. Ii cunoasteau chiar si tatal si pe mama Lui., O data, cand Domnul Isus s-a intors in patria Lui, poporul a remarcat: "Nu este acesta tamplarul feciorul Mariei, fratele lui Iacov, a lui Iose, a lui Iuda si a lui Simon? Si nu sunt surorile Lui aici intre noi?" (Marcu 6:3) Ei ii cunosteau nu numai pe tatal si pe mama Lui, ci si pe fratii si surorile Lui. Totusi L-au cunoscut ei in realitate pe Domnul Isus? Nu, nu L-au cunoscut. Cu toate ca Il cunosteau pe tatal si pe mama Lui, ei nu L-au cunoscut pe Domnul. Desi ii cunosteau pe fratii si pe surorile Lui, ei nu L-au cunoscut pe El. Ei Il judecau pe Domnul Isus dupa infatisare, nu au atins realitatea.
Era si o alta categorie de oameni a caror cunoastere a Domnului Isus era intrucatva mai profunda decat cea a iudeilor, dar nici acestia nu L-au cunoscut intr-un mod launtric. O data cand Domnul Isus a venit in partile Cezareii lui Filip, El i-a intrebat pe ucenicii Lui: "Cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul Omului?" Ei I-au raspuns: "Unii zic ca esti Ioan Botezatorul; altii Ilie; altii Ieremia sau unul din proroci." (Matei 16: 13-14) Cunoasterea pe care o aveau ei despre Domnul era, cu siguranta mai profunda decat cea a iudeilor.
Unii spuneau ca Domnul era Ilie. Ilie a fost un proroc puternic; se poate spune ca Ilie reprezenta puterea. Domnul Isus a fost, fara indoiala, un Ilie, cel mai puternic dintre proroci. Altii spuneau ca Domnul era Ieremia. Ieremia a fost un proroc al lacrimilor; el era reprezentativ pentru durere. Domnul Isus a fost, intr-adevar, si un Ieremia, caci si El a cunoscut durerea. De sapte ori i-a denuntat pe fariseii fatarnici si pe carturari cu cuvantul "vai". (Matei 23: 13, 15, 16, 23, 25, 27, 29). Cand i-a gasit in templu pe aceia care vindeau boi, oi, porumbei si cand i-a vazut sezand acolo pe schimbatorii de bani, El i-a scos pe toti afara din Templu, inclusiv oile si boii; in plus, a varsat banii schimbatorilor si le-a rasturant mesele. (Ioan 2:14-15) El a fost cu adevarat un Ilie. Dar, cand Isus a fost impreuna cu vamesii si pacatosii, El a stat la masa cu acestia (Matei 9:10). Pe cand era la masa in casa lui Simon, El a ingaduit unei femei pacatoase sa planga la picioarele Lui (Luca 37-38). Vazand-o pe Maria plangand, si de asemenea pe iudei, a suspinat in Duhul Lui si a plans (Ioan 11:33, 35). El a fost cu adevarat un Ieremia. Cu toate acestea, cand oamenii au spus despre El ca este Ilie sau Ieremia, au aratat prin aceasta ca nu-L cunosteau altfel decat prin infatisare.
La inceput si ucenicii L-au cunoscut numai dupa carne. Ei nu aveau o cunoastere interioara a Lui. Oameni ca Toma si Filip, au umblat cu Domnul o buna bucata de timp. Omeneste vorbind, ei ar fi trebuit sa-L cunoasca intr-adevar pe Domnul, dar, vai, nu L-au cunoscut. Cand Domnul le-a vorbit deschis: "Stiti unde Ma duc si stiti si calea intr-acolo", Toma I-a spus: "Doamne nu stim unde te duci; cum putem sa stim calea intr-acolo?" (Ioan 14: 4-5). La afirmatia clara a Domnului: "Daca m-ati fi cunoscut pe Mine, ati fi cunoscut si pe Tatal Meu. Si de acum incolo Il veti cunoaste; si L-ati si vazut", Filip a raspuns: "Doamne, arata-ne pe Tatal si ne este de ajuns" (Ioan 14:7-8). Domnul Isus pe care il cunostea Toma era doar un mo din Nazaret; ei nu L-au cunoscut ca Domn al vietii. De asemenea, si Filip a vazut in Domnul Isus doar un nazarinean; nu a vazut in El celalalt chip, al Tatalui. Cu toate ca amandoi fusesera cu Domnul Isus, cunoasterea pe care o aveau despre El era una exterioara, pentru ca nu atinsesera realitatea.
Ucenicii L-au cunoscut pe Domnul Isus mai mult decat iudeii; totusi ei urmau sa afle ca El este Domnul. Dupa ce fusesera cu El vreme asa de indelungata, ei nu au putut sa-L cunoasca cine era in realitate. L-au vazut cu proprii lor ochi, L-au auzit cu propriile lor urechi, L-au atins cu propriile lor maini, totusi nu L-au cunoscut. Aceasta ne arata ca, pentru a-L cunoaste pe Domnul, e nevoie de un simt mai ascutit decat simtul vazului, mai dezvoltat decat simtul auzului si mai sensibil decat simtul tactil. In Cristos exista o realitate ce nu poate fi cunoscuta in carne.
Cunoasterea lui Petru despre Domnul in acea zi anume, in Cezarea lui Filip, a fost o cunoastere interioara. Cand Domnul a intrebat pe ucenicii Lui: "Dar voi cine ziceti ca sunt?", Simon Petru, i-a raspuns cu: "Tu esti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!!" Imediat Domnul a declarat: "Ferice de tine Simone, fiul lui Iona; fiindca nu carnea si sangele ti-au descoperit lucrul acesta, ci Tatal Meu care este in ceruri. (Matei 16:15-17) Ceea ce Domnul voia sa spuna cu aceasta: cu toate ca voi ma urmati de ceva timp, cunoasterea voastra anterioara a fost deficienta; cunoasterea voastra de azi insa este cat se poate de binecuvantata, caci ea a venit prin descoperirea Tatalui Meu ceresc. Aceasta este cunoastere reala.
Din acest motiv, daca nu este descoperire, oamenii nu Il cunoasc pe Domnul, chiar daca au mancat si au baut cu El sau au umblat si au stat cu El. Fara aceasta cunoastere prin descoperire, tot ce se stie despre El se refera la Cristosul exterior, Cristosul istoric. Aceasta se numeste cunoasterea lui Cristos potrivit carnii. Numai o cunoastere a lui Cristos ca cea pe care a experimentat-o Petru, prin descoperire este reala si se poate spune ca este o cunoastere launtrica a lui Cristos.
"Asa ca, de acum, noi nu mai cunoastem pe nimeni potrivit carnii; chiar daca am cunoscut pe Cristos potrivit carnii, totusi, acum nu-L mai cunoastem asa" (2Corinteni5:16 CLV) In zilele cand Il cunostea pe Cristos potrivit carnii, Pavel a indraznit sa atace Numele lui Isus din Nazaret si sa persecute pe ucenicii Domnului (Fapte 26:9-11). Dar dupa ce Dumnezeu L-a descoperit pe Fiul Sau in Duhul lui Pavel, el a propovaduit credinta pentru care altadata facuse prapad (Galateni 1:16-23) A devenit un alt om. Aceasta noua cunoastere pe care o avea acum era realitate spirituala; deci nu_l cunostea pe Cristos potrivit carnii.
Watchman Nee
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu