MARGARITAR....
NU VA ATINGETI DE NIMIC NECURAT
"Plecati, plecati, iesiti de aici! Nu va atingeti de nimic necurat! Iesiti din mijlocul Lui! Fiti curati voi, cei ce purtati vasele Domnului!" Isaia 52:11AV
Aceste cuvinte miscatoare trebuie sa se refera la aceeasi scena care este descrisa in Ezra 8, unde este consemnata intoarcere unui numar mare de iudei din Babilon in tara lor. Cei saptezeci ani grei de exil s-au incheiat. Cir daduse decretul pentru intoarcerea poporului ales in tara stramosilor lui. S-a facut o oprire la Raul cel mare, pentru asteptarea celor ce se ratacisera pe drum si pentru pregatirea intregii calatorii de-a lungul intinderi uriase de nisip dintre fasia de pasuni verzi, ce se intindea de-a lungul Raului si Galaad-ul lor.
In timp ce stateau acolo, Ezra a trimis dupa niste preoti care sa-i insoteasca incalatorie. El era in mod deosebit doritor sa aibe parte de prezenta preotilor, intrucat era in incurcatura cu privire la transportarea vaselor sacre, de aur, de argint, ale Templului, care fusesera luate de Nebucadnetar, dar acum au fost date inapoi de Cir. Nu era ingaduit ca orice fel de maini sa se atinga sau sa duca aceste ramasite pretioase din trecutul venerabil si safant. Dar mana cea buna a lui Dumnezeu era asupra lor, si astfel, spre marea lor usurare, au venit treizecisiopt de preoti si douasutedouazeci de leviti.
In ajunul pornirii s-a tinut o mare adunare, si Ezra a incredintat vasele si alte daruri de buna voie in mainile acelor oameni, spunandu-le: "Voi sunteti sfintiti Domnului. Si vasele sunt sfinte. Vegheati si paziti-le, pana cand le veti prezenta inaintea conducatorilor preotilor si levitilor in incaperile Casei Domnului". Observati accentul pe care l-a pus pe necesitatea ca vasele sa fie sfinte sa fie purtate de oameni sfinti. Era ca si cum ar fi spus: "Fiti curati, voi, cei ce purtati vasele Domnului!"
Si noua, pastorilor, diaconilor si lucratorilor din Biserica lui Cristos, ni se da o insarcinare sfanta. In acelasi paragraf in care apostolul Pavel spune ca a incredintat lui Dumnezeu ce avea, il indeamna pe Timotei sa pazeasca la randul lui ce i fusese incredintat. E ca si cum acest lucrator crestin face un inventar complet a tot ceea ce are si este si ii cere puternicului Mantuitor sa vegheze asupra acelor lucruri, in timp ce si el primeste o comoara sacara din mainile Stapanului, pe care trebuie sa o pastreze, la randul Lui, pentru Domnul. "Lucrul acela bun care ti s-a incredintat, pazeste-l prin Duhul Sfant care locuieste in noi". (2Timotei 1:1-4)
Fiecarui crestin i s.a incredintat ceva ce trebuie sa pazeasca si sa poarte prin lume pentru Dumnezeu: Sfanta Scriptura, cu mesajul ei divin; sfanta zi de odihna, acum puternic nesocotita si incalcata; conceptul de "buserica" cu cele doua practici importante ale ei: cina Domnului si botezul; doctrinele credintei evanghelice, in special doctrina ungerii cu Duhul Sfant si a locuirii Lui in credincios. Fiecare trup poate fi privit ca un vas sfant, si fiecare viata trebuie onsiderata un vas potrivit pentru folosul Stapanului (1Tesaloniceni 4:3;2Timotei 2:21) Fiecaruia i s-a incredintat un vas, mai mic sau mai mare, potrivit posibilitatii si capacitatii lui. Astfel, fara a rastalmaci textul nostru, putem sa ii gasim o aplicabilitate foarte larga si generala.
Intocmai cum cei care manuiesc vasele de la Cina Domnului fac aceasta cu mani curate si grija reverentioasa,prin puterea lor serioasa marturisind despre importanta insarcinarii lor, la fel si noi, cei chemati la slujire, publica, trebuie sa veghem ca atitudinea si caracterul nostru sa fie in armonie cu slujba noastra sfanta. Ca o aducere aminte necurmata trebuie sa fie pentru noi cuvintele: "Fiti curati, voi, cei ce purtati vasele Domnului!"
Apostolul Pavel pare a cita acelasi verset cand spune: "Iesiti din mijlocul lor si departati-va de ei, zice Domnul; nu va atingeti de ce este necurat, si va voi primi" (2Corinteni 6:17) Avand deci, asemenea promisiuni, sa ne curatam pe noi insine.
Sa ne cercetam in lumina insarcinarii noastre sfinte.
Pentru a fi potriviti de a purta numele lui Isus prin lume, trebuie sa ne lasam de obiceiurile rele.
Indemnul necurmat din epistole este de a da la o parte omul cel vechi, care intotdeauna reprezinta obiceiurile vietii noastre de dinainte. Cu privire la felul vostru de viata din trecut, sa va dezbracati de omul cel vechi care se strica..." (Efeseni 4:22). "Lepadati dar , orice rautate, orice viclesug, orice fel de prefacatorie, de pizma si de clevetire" (1Petru 2:1). "Dar acum lasati-va de toate aceste lucruri: de manie, de vrajmasie, de rautate, de clevetire, de vorbele rusinoase care v-ar putea iesi din gura" (Coloseni 3:8). "Sa ne dezbracam dar de faptele intunericului... nu in chefuri si in betii, nu in curvii si in fapte de rusine, nu in certuri si in pizma... nu purtati grija de carne, pentru ca sa-i treziti poftele". (Romani 13:12-14).
Cu siguranta, Dumnezeu ne va arata orice obicei rau, care e lipit de noi, asa cum s-a intamplat cu hainele de mormant ale lui Lazar, chiar si dupa ce Domnul l-a readus la viata. Atunci cand lumina straluceste cu putere asupra noastra si vedem clar ca un anume lucru il intristeaza pe Domnul, trebuie imediat si categoric sa renuntam la el pt totdeauna. Cel care ne porunceste aceasta ne va da si puterea necesara si va indeparta de la noi insasi dorinta dupa acel lucru eliberandu-ne in chip desavarsit.
Trebuie sa renuntam la dorintele nepotrivite.
Dorintele care au fost sadite in noi in vederea unor scopuri bune si utile, dar se poate abuza de ele, fie indreptandu-le spre tinte rele, fie folosindu-le intr-o masura necorespunzatoare inspre tinte bune. Trebuie sa le tinem sub control. Raul trebuie sa curga in matca randuita in mod divin. Sa avem intotdeauna coapsele incinse si sa fim treji. In legatura cu mancatul, cu dormitul sau cu relaxarea, precum si cu orice altceva, trebuie sa facem totul spre slava lui Dumnezeu si in Numele (sau natura) lui Isus Cristos. Consacratul David Brainerd a spus: "Nu simteam nici o inclinatie de a manca sau bea pentru placerea in sine, ci faceam aceasta numai pentru a-mi intari trupul, ca sa fiu destoinic pentru lucrarea divina."
Trebuie sa o rupem cu tovarasiile lumesti
F.B. Meyer
Continuare maine
NU VA ATINGETI DE NIMIC NECURAT
"Plecati, plecati, iesiti de aici! Nu va atingeti de nimic necurat! Iesiti din mijlocul Lui! Fiti curati voi, cei ce purtati vasele Domnului!" Isaia 52:11AV
Aceste cuvinte miscatoare trebuie sa se refera la aceeasi scena care este descrisa in Ezra 8, unde este consemnata intoarcere unui numar mare de iudei din Babilon in tara lor. Cei saptezeci ani grei de exil s-au incheiat. Cir daduse decretul pentru intoarcerea poporului ales in tara stramosilor lui. S-a facut o oprire la Raul cel mare, pentru asteptarea celor ce se ratacisera pe drum si pentru pregatirea intregii calatorii de-a lungul intinderi uriase de nisip dintre fasia de pasuni verzi, ce se intindea de-a lungul Raului si Galaad-ul lor.
In timp ce stateau acolo, Ezra a trimis dupa niste preoti care sa-i insoteasca incalatorie. El era in mod deosebit doritor sa aibe parte de prezenta preotilor, intrucat era in incurcatura cu privire la transportarea vaselor sacre, de aur, de argint, ale Templului, care fusesera luate de Nebucadnetar, dar acum au fost date inapoi de Cir. Nu era ingaduit ca orice fel de maini sa se atinga sau sa duca aceste ramasite pretioase din trecutul venerabil si safant. Dar mana cea buna a lui Dumnezeu era asupra lor, si astfel, spre marea lor usurare, au venit treizecisiopt de preoti si douasutedouazeci de leviti.
In ajunul pornirii s-a tinut o mare adunare, si Ezra a incredintat vasele si alte daruri de buna voie in mainile acelor oameni, spunandu-le: "Voi sunteti sfintiti Domnului. Si vasele sunt sfinte. Vegheati si paziti-le, pana cand le veti prezenta inaintea conducatorilor preotilor si levitilor in incaperile Casei Domnului". Observati accentul pe care l-a pus pe necesitatea ca vasele sa fie sfinte sa fie purtate de oameni sfinti. Era ca si cum ar fi spus: "Fiti curati, voi, cei ce purtati vasele Domnului!"
Si noua, pastorilor, diaconilor si lucratorilor din Biserica lui Cristos, ni se da o insarcinare sfanta. In acelasi paragraf in care apostolul Pavel spune ca a incredintat lui Dumnezeu ce avea, il indeamna pe Timotei sa pazeasca la randul lui ce i fusese incredintat. E ca si cum acest lucrator crestin face un inventar complet a tot ceea ce are si este si ii cere puternicului Mantuitor sa vegheze asupra acelor lucruri, in timp ce si el primeste o comoara sacara din mainile Stapanului, pe care trebuie sa o pastreze, la randul Lui, pentru Domnul. "Lucrul acela bun care ti s-a incredintat, pazeste-l prin Duhul Sfant care locuieste in noi". (2Timotei 1:1-4)
Fiecarui crestin i s.a incredintat ceva ce trebuie sa pazeasca si sa poarte prin lume pentru Dumnezeu: Sfanta Scriptura, cu mesajul ei divin; sfanta zi de odihna, acum puternic nesocotita si incalcata; conceptul de "buserica" cu cele doua practici importante ale ei: cina Domnului si botezul; doctrinele credintei evanghelice, in special doctrina ungerii cu Duhul Sfant si a locuirii Lui in credincios. Fiecare trup poate fi privit ca un vas sfant, si fiecare viata trebuie onsiderata un vas potrivit pentru folosul Stapanului (1Tesaloniceni 4:3;2Timotei 2:21) Fiecaruia i s-a incredintat un vas, mai mic sau mai mare, potrivit posibilitatii si capacitatii lui. Astfel, fara a rastalmaci textul nostru, putem sa ii gasim o aplicabilitate foarte larga si generala.
Intocmai cum cei care manuiesc vasele de la Cina Domnului fac aceasta cu mani curate si grija reverentioasa,prin puterea lor serioasa marturisind despre importanta insarcinarii lor, la fel si noi, cei chemati la slujire, publica, trebuie sa veghem ca atitudinea si caracterul nostru sa fie in armonie cu slujba noastra sfanta. Ca o aducere aminte necurmata trebuie sa fie pentru noi cuvintele: "Fiti curati, voi, cei ce purtati vasele Domnului!"
Apostolul Pavel pare a cita acelasi verset cand spune: "Iesiti din mijlocul lor si departati-va de ei, zice Domnul; nu va atingeti de ce este necurat, si va voi primi" (2Corinteni 6:17) Avand deci, asemenea promisiuni, sa ne curatam pe noi insine.
Sa ne cercetam in lumina insarcinarii noastre sfinte.
Pentru a fi potriviti de a purta numele lui Isus prin lume, trebuie sa ne lasam de obiceiurile rele.
Indemnul necurmat din epistole este de a da la o parte omul cel vechi, care intotdeauna reprezinta obiceiurile vietii noastre de dinainte. Cu privire la felul vostru de viata din trecut, sa va dezbracati de omul cel vechi care se strica..." (Efeseni 4:22). "Lepadati dar , orice rautate, orice viclesug, orice fel de prefacatorie, de pizma si de clevetire" (1Petru 2:1). "Dar acum lasati-va de toate aceste lucruri: de manie, de vrajmasie, de rautate, de clevetire, de vorbele rusinoase care v-ar putea iesi din gura" (Coloseni 3:8). "Sa ne dezbracam dar de faptele intunericului... nu in chefuri si in betii, nu in curvii si in fapte de rusine, nu in certuri si in pizma... nu purtati grija de carne, pentru ca sa-i treziti poftele". (Romani 13:12-14).
Cu siguranta, Dumnezeu ne va arata orice obicei rau, care e lipit de noi, asa cum s-a intamplat cu hainele de mormant ale lui Lazar, chiar si dupa ce Domnul l-a readus la viata. Atunci cand lumina straluceste cu putere asupra noastra si vedem clar ca un anume lucru il intristeaza pe Domnul, trebuie imediat si categoric sa renuntam la el pt totdeauna. Cel care ne porunceste aceasta ne va da si puterea necesara si va indeparta de la noi insasi dorinta dupa acel lucru eliberandu-ne in chip desavarsit.
Trebuie sa renuntam la dorintele nepotrivite.
Dorintele care au fost sadite in noi in vederea unor scopuri bune si utile, dar se poate abuza de ele, fie indreptandu-le spre tinte rele, fie folosindu-le intr-o masura necorespunzatoare inspre tinte bune. Trebuie sa le tinem sub control. Raul trebuie sa curga in matca randuita in mod divin. Sa avem intotdeauna coapsele incinse si sa fim treji. In legatura cu mancatul, cu dormitul sau cu relaxarea, precum si cu orice altceva, trebuie sa facem totul spre slava lui Dumnezeu si in Numele (sau natura) lui Isus Cristos. Consacratul David Brainerd a spus: "Nu simteam nici o inclinatie de a manca sau bea pentru placerea in sine, ci faceam aceasta numai pentru a-mi intari trupul, ca sa fiu destoinic pentru lucrarea divina."
Trebuie sa o rupem cu tovarasiile lumesti
F.B. Meyer
Continuare maine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu