MARGARITAR...
CRISTOS ESTE VINDECARE
Ce inseamna de fapt, afirmatia ca Cristos este orice lucru pentru noi? Ce ne transmite ea in realitate? Cred ca putem invata o lectie buna de la trupul nostru fizic.Multi oameni slabiti din punct de vederefizic se roaga pentru vindecare. Aici putem distinge trei conceptii diferite de credinta. Unii cred ca Dumnezeu este vindecatorul lor, iar altii cred ca El poate da vindecare si sanatate, iar altii cred ca Dumnezeu este vindecarea lor.
Ce-si doresc oamenii cand au vreo suferinta fizica? Ei se asteapta ca Dumnezeu sa fie medicul lor. Deoarece El e Dumnezeul cel viu, El se poate atinge de trupul lor cu puterea Sa, vindecandu-i. Daca asa stau lucrurile, permiteti-mi sa spun ca Dumnezeul lor este la fel de departe de ei ca propriul lor medic. Ma intreb daca intelegeti cu adevarat ce am spus adineaori? Multi asteapta ca Dumnezeu sa fie medicul lor, insa par sa uite ca, asa cum un medic pamantesc e departe de pacientii sai, tot astfel si Dumnezeu este departe de ei.
Altii inteleg poate mai bine cum stau lucrurile, cavi ei asteapta de la Dumnezeu vindecare si sanatate. Intr-o zi, El le da vindecare si atunci se insanatosesc. Multi se roaga si cauta vindecare. Cu toate acestea, mai sunt multe trupuri slabite in jurul nostru, care zac bolnave. De ce oare? Pentru ca, as-teptand ca Dumnezeu sa fie medic, sau sa vindece, credinciosii se afla tot in cautarea unui lucru
exterior.
Uneori Dumnezeu vindeca intr-adevar, caci acesta este modul Lui de a se purta cu copilasii. Pentru un om care a crezut de curand, Dumnezeu, e, poate, gata sa-i fie medic sau sa-i dea vindecare. Insa daca e deja credincios de ceva timp, Dumnezeu il ia sa-l educe si sa-l pregateasca, pentru ca El pastreaza doar ce e mai bun pentru cei desavarsiti ai Sai. Dumnezeu vrea sa fie vindecarea lui: nu sa-i dea vindecare, ci sa-i fie vindecare - nu doar in calitate de Dumnezue care vindeca, ci mai degraba ca Dumnezeu - Vindecarea. Dumnezeu este vindecarea mea. Pentru ca ne lipseste o expresie adecvata, pot spune doar, cu toata reverenta inaintea lui Dumnezeu, ca Cristos este vindecarea noastra.
Nenumarati oameni primesc vindecarea ca pe un lucru, ca pe ceva aflat inafara lui Cristos. Atata timp cat El vindeca, totul e bine. Va amintiti de femeia care suferea de scurgere de sange? (Vezi Luca8:43 si urmat). Ea s-a atins intradevar de Cristos, insa ce spune Biblia dupa aceea? Cristos si-a dat seama ca iesise o putere din El. Cristos Insusi iesise. Cristos nu facuse o lucrare de vindecare, ci El fusese vindecarea. Cand El e vindecarea care ajunge la ei, oamenii sunt insanatositi.
Oricat de des putem sa privim in sus, in ciuda slabiciunii continue si a durerilor fizice, si sa spunem: Doamne nu astept sa fii doctorul si sa iesi pe usa dupa ce mi-ai vindecat boala; si nici nu astept de la Tine vindecare ca pe un lucru pe care mi-l dai ca sa ma folosesc o vreme de el, in timp ce Tu pleci mai departe. Doamne, vreau ca Tu sa fii vindecarea mea. Daca mi-esti medic, sa fii medicul care locuieste in mine; daca mi-esti vindecare, sa fii vindecarea ca Persoana." Vindecarea mea este intradevar o Persoana; o Persoana e cea care devine sanatatea mea. Vedeti diferenta? Ce distincte sunt acestea doua! Intr-o zi, cand vom invata aceasta lectie, nu vom mai privi vindecare doar ca pe un lucru, deoarece avem o Persoana care devine viata trupului nostru. Instantaneu, toate celelalte probleme sunt rezolvate. Pentru ca acum este o legatura intre trupul nostru si Domnul. Daca se intampla ceva intre noi si Domnul, trupul nostru va suferi consecintele. Tot ce avem depinde de Domnul. Nu putem face nimic decat sa privim la El. E ceva total opus vindecarii ca lucru.
Slava Domnului, am primit vindecare de multe ori. Va pot spune cum, la o anume data, m-am imbolnavit, iar la o alta data am fost vindecat de Dumnezeu. Va pot relata multe intamplari despre vindecare. Daca m-as apuca sa le socotesc, as ajunge foarte departe cu numarul. Si totusi, toate aceste exemple, sunt doar niste mici vindecari, cazuri care pot fi numarate. Vreau sa va povestesc insa de un alt incident, si anume ca intr-o zi, intr-o anumita luna si intr-un anumit an, Dumnezeu mi-a deschis ochii sa vad ca Cristos este vindecarea mea. Asta nu se poate repeta si nu se poate numara. Este ceva o data pentru totdeauna. Nu e o intamplare, ci o Persoana sau o vindecare personificata. Vindecarea mea are acum Personalitate. Cristos este vindecarea mea pentru totdeauna. Slava Domnului, asa stau lucrurile! Faptul ca Domnul ma vindeca si faptul ca El e vindecarea mea, sunt doua cai total diferite. Primul e un lucreu, al doilea e o Persoana.
As vrea sa va aduc aminte ca, desi Pavel n-a obtinut vindecarea, el a fost totusi vindecat. Observati diferenta? In 2 Corinteni12, Pavel ne spune ca nu a obtinut vindecarea ca lucru, si totusi, in viata sa avea pe Cineva care continua sa fie vindecarea lui. Desi slabiciunea nu i-a disparut, vindecarea nu s-a indepartat. Slabiciunea persista, insa la fel si vindecarea. De fapt, cum intelegem noi ideea de vin-dcare? Pentru majoritatea dintre noi, vindecarea e o problema de eliminare. Dar nu e asa. Vindecare nu inseamna de loc eliminare, ci inseamna a avea pe Cineva. Nu este absenta slabiciunii ci prezenta puterii.
Imi amintesc, cand am inteles in sfarsit acest lucru, cat de incet s-a facut lumina in capul meu. Asta, pentru ca mintea mea pricepea doar lucrurile, iar in jurul meu vedeam doar lucruri. Nu stiam ca Dumnezeu va fi orice lucru pentru mine si nu intelegeam ca vindecarea nu e un lucru. Stiam doar ca Domnul imi facuse o promisiune. Nu stiam ca El e vindecarea mea. Intr-o zi citram istorisirea lui Pavel din 2 Corinteni si cugetam ce usor e pentru Domnul sa daruiasca vindecare. Lui i-ar fi fost cat se poate de usor sa i-a acel tepus din carnea lui Pavel. Dar ce ciudat ca Dumnezeu n-a facut acest lucru! Asadar, am inceput sa ma rog.
In timp ce ma rugam, mi-am amintit o scena ce avusese loc cu cativa ani urma. In anul 1923 am fost invitat sa predic intr-un anumit oras. Am plecat cu o barcuta care mergea in sus pe fluviul Ming. Am observat ca barca se izbea des de albia raului, pentru ca apa era putin adanca, iar pe fundul apei erau stanci. Cateodata, barcagii, erau nevoiti sa traga barca cu funiile in susul raului. In rugaciune mi-am amintit deodata de aceasta intamplare. Eu am zis: "Doamne pentru Tine e usor sa indepartezi aceste stanci. Ce frumos ar fi ca barca sa poata pluti cu destula apa dedesubt, daca Tu ai da stancile la o parte".
Am citit din nou 2 Corinteni 12, unde am descoperit ca exact asta era rugaciunea lui Pavel! Apa era putin adanca, iar coltii stancilor ieseau din albia raului. Pavel s-a rugat: "O, Doamne ce bine ar fi sa dai la o parte aceste stanci ca sa pot merge cu barca pe apa". La care Dumnezeu a raspuns: "N-am sa dau stancile la o parte, insa am sa ridic nivelul apei. Cand va creste apa, barca va putea inainta cu usurinta". Asa procedeaza Dumnezeu. Noi ii cerem vindecarea ca pe un obiect pe care l-am putea obtine, insa El doreste sa fie chiar El vindecarea noastra. El ne va purta pana la capat. Slabiciunea lui Pavel n-a disparut; dar acum el nu mai incerca sa-si depaseasca slabiciunea prin propria-i forta. Daca ar fi facut asa, ar fi fost ca si cum s-ar fi tras singur de par in sus ca sa se ridice. Puterea lui Cristos este cea care il inalta - Dumnezeu insusi era Cel care lucra. Iata, din nou, deosebirea fundamentala: pe de o parte, Dumnezeu dand ceva, de cealalta parte, Dumnezeu insusi fiind acel lucru.
Watchman Nee
CRISTOS ESTE VINDECARE
Ce inseamna de fapt, afirmatia ca Cristos este orice lucru pentru noi? Ce ne transmite ea in realitate? Cred ca putem invata o lectie buna de la trupul nostru fizic.Multi oameni slabiti din punct de vederefizic se roaga pentru vindecare. Aici putem distinge trei conceptii diferite de credinta. Unii cred ca Dumnezeu este vindecatorul lor, iar altii cred ca El poate da vindecare si sanatate, iar altii cred ca Dumnezeu este vindecarea lor.
Ce-si doresc oamenii cand au vreo suferinta fizica? Ei se asteapta ca Dumnezeu sa fie medicul lor. Deoarece El e Dumnezeul cel viu, El se poate atinge de trupul lor cu puterea Sa, vindecandu-i. Daca asa stau lucrurile, permiteti-mi sa spun ca Dumnezeul lor este la fel de departe de ei ca propriul lor medic. Ma intreb daca intelegeti cu adevarat ce am spus adineaori? Multi asteapta ca Dumnezeu sa fie medicul lor, insa par sa uite ca, asa cum un medic pamantesc e departe de pacientii sai, tot astfel si Dumnezeu este departe de ei.
Altii inteleg poate mai bine cum stau lucrurile, cavi ei asteapta de la Dumnezeu vindecare si sanatate. Intr-o zi, El le da vindecare si atunci se insanatosesc. Multi se roaga si cauta vindecare. Cu toate acestea, mai sunt multe trupuri slabite in jurul nostru, care zac bolnave. De ce oare? Pentru ca, as-teptand ca Dumnezeu sa fie medic, sau sa vindece, credinciosii se afla tot in cautarea unui lucru
exterior.
Uneori Dumnezeu vindeca intr-adevar, caci acesta este modul Lui de a se purta cu copilasii. Pentru un om care a crezut de curand, Dumnezeu, e, poate, gata sa-i fie medic sau sa-i dea vindecare. Insa daca e deja credincios de ceva timp, Dumnezeu il ia sa-l educe si sa-l pregateasca, pentru ca El pastreaza doar ce e mai bun pentru cei desavarsiti ai Sai. Dumnezeu vrea sa fie vindecarea lui: nu sa-i dea vindecare, ci sa-i fie vindecare - nu doar in calitate de Dumnezue care vindeca, ci mai degraba ca Dumnezeu - Vindecarea. Dumnezeu este vindecarea mea. Pentru ca ne lipseste o expresie adecvata, pot spune doar, cu toata reverenta inaintea lui Dumnezeu, ca Cristos este vindecarea noastra.
Nenumarati oameni primesc vindecarea ca pe un lucru, ca pe ceva aflat inafara lui Cristos. Atata timp cat El vindeca, totul e bine. Va amintiti de femeia care suferea de scurgere de sange? (Vezi Luca8:43 si urmat). Ea s-a atins intradevar de Cristos, insa ce spune Biblia dupa aceea? Cristos si-a dat seama ca iesise o putere din El. Cristos Insusi iesise. Cristos nu facuse o lucrare de vindecare, ci El fusese vindecarea. Cand El e vindecarea care ajunge la ei, oamenii sunt insanatositi.
Oricat de des putem sa privim in sus, in ciuda slabiciunii continue si a durerilor fizice, si sa spunem: Doamne nu astept sa fii doctorul si sa iesi pe usa dupa ce mi-ai vindecat boala; si nici nu astept de la Tine vindecare ca pe un lucru pe care mi-l dai ca sa ma folosesc o vreme de el, in timp ce Tu pleci mai departe. Doamne, vreau ca Tu sa fii vindecarea mea. Daca mi-esti medic, sa fii medicul care locuieste in mine; daca mi-esti vindecare, sa fii vindecarea ca Persoana." Vindecarea mea este intradevar o Persoana; o Persoana e cea care devine sanatatea mea. Vedeti diferenta? Ce distincte sunt acestea doua! Intr-o zi, cand vom invata aceasta lectie, nu vom mai privi vindecare doar ca pe un lucru, deoarece avem o Persoana care devine viata trupului nostru. Instantaneu, toate celelalte probleme sunt rezolvate. Pentru ca acum este o legatura intre trupul nostru si Domnul. Daca se intampla ceva intre noi si Domnul, trupul nostru va suferi consecintele. Tot ce avem depinde de Domnul. Nu putem face nimic decat sa privim la El. E ceva total opus vindecarii ca lucru.
Slava Domnului, am primit vindecare de multe ori. Va pot spune cum, la o anume data, m-am imbolnavit, iar la o alta data am fost vindecat de Dumnezeu. Va pot relata multe intamplari despre vindecare. Daca m-as apuca sa le socotesc, as ajunge foarte departe cu numarul. Si totusi, toate aceste exemple, sunt doar niste mici vindecari, cazuri care pot fi numarate. Vreau sa va povestesc insa de un alt incident, si anume ca intr-o zi, intr-o anumita luna si intr-un anumit an, Dumnezeu mi-a deschis ochii sa vad ca Cristos este vindecarea mea. Asta nu se poate repeta si nu se poate numara. Este ceva o data pentru totdeauna. Nu e o intamplare, ci o Persoana sau o vindecare personificata. Vindecarea mea are acum Personalitate. Cristos este vindecarea mea pentru totdeauna. Slava Domnului, asa stau lucrurile! Faptul ca Domnul ma vindeca si faptul ca El e vindecarea mea, sunt doua cai total diferite. Primul e un lucreu, al doilea e o Persoana.
As vrea sa va aduc aminte ca, desi Pavel n-a obtinut vindecarea, el a fost totusi vindecat. Observati diferenta? In 2 Corinteni12, Pavel ne spune ca nu a obtinut vindecarea ca lucru, si totusi, in viata sa avea pe Cineva care continua sa fie vindecarea lui. Desi slabiciunea nu i-a disparut, vindecarea nu s-a indepartat. Slabiciunea persista, insa la fel si vindecarea. De fapt, cum intelegem noi ideea de vin-dcare? Pentru majoritatea dintre noi, vindecarea e o problema de eliminare. Dar nu e asa. Vindecare nu inseamna de loc eliminare, ci inseamna a avea pe Cineva. Nu este absenta slabiciunii ci prezenta puterii.
Imi amintesc, cand am inteles in sfarsit acest lucru, cat de incet s-a facut lumina in capul meu. Asta, pentru ca mintea mea pricepea doar lucrurile, iar in jurul meu vedeam doar lucruri. Nu stiam ca Dumnezeu va fi orice lucru pentru mine si nu intelegeam ca vindecarea nu e un lucru. Stiam doar ca Domnul imi facuse o promisiune. Nu stiam ca El e vindecarea mea. Intr-o zi citram istorisirea lui Pavel din 2 Corinteni si cugetam ce usor e pentru Domnul sa daruiasca vindecare. Lui i-ar fi fost cat se poate de usor sa i-a acel tepus din carnea lui Pavel. Dar ce ciudat ca Dumnezeu n-a facut acest lucru! Asadar, am inceput sa ma rog.
In timp ce ma rugam, mi-am amintit o scena ce avusese loc cu cativa ani urma. In anul 1923 am fost invitat sa predic intr-un anumit oras. Am plecat cu o barcuta care mergea in sus pe fluviul Ming. Am observat ca barca se izbea des de albia raului, pentru ca apa era putin adanca, iar pe fundul apei erau stanci. Cateodata, barcagii, erau nevoiti sa traga barca cu funiile in susul raului. In rugaciune mi-am amintit deodata de aceasta intamplare. Eu am zis: "Doamne pentru Tine e usor sa indepartezi aceste stanci. Ce frumos ar fi ca barca sa poata pluti cu destula apa dedesubt, daca Tu ai da stancile la o parte".
Am citit din nou 2 Corinteni 12, unde am descoperit ca exact asta era rugaciunea lui Pavel! Apa era putin adanca, iar coltii stancilor ieseau din albia raului. Pavel s-a rugat: "O, Doamne ce bine ar fi sa dai la o parte aceste stanci ca sa pot merge cu barca pe apa". La care Dumnezeu a raspuns: "N-am sa dau stancile la o parte, insa am sa ridic nivelul apei. Cand va creste apa, barca va putea inainta cu usurinta". Asa procedeaza Dumnezeu. Noi ii cerem vindecarea ca pe un obiect pe care l-am putea obtine, insa El doreste sa fie chiar El vindecarea noastra. El ne va purta pana la capat. Slabiciunea lui Pavel n-a disparut; dar acum el nu mai incerca sa-si depaseasca slabiciunea prin propria-i forta. Daca ar fi facut asa, ar fi fost ca si cum s-ar fi tras singur de par in sus ca sa se ridice. Puterea lui Cristos este cea care il inalta - Dumnezeu insusi era Cel care lucra. Iata, din nou, deosebirea fundamentala: pe de o parte, Dumnezeu dand ceva, de cealalta parte, Dumnezeu insusi fiind acel lucru.
Watchman Nee
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu