MARGARITAR... DUMNEZEU MANIFESTAT IN NOI
Puterea de a-L slavi pe Dumnezeu nu este nici mai mult nici mai putindecat a-L lasa pe Dumnezeu insusi sa se manifeste in noi si astfel sa se slaveasca; apoi eilalti Il vor vedea reflectat in noi.
Sfintenia este, asadar, chiar viata lui Dumnezeu in duhul care i s-a daruit Lui spre a fi locasul Sau si instrumentul puterii si vointei Lui. Tot asa stau lucrurile si cu simturile spirituale de care am vorbit. Ele sunt sfimntite cand devin mijloace prin care actioneaza Dumnezeu; cand ochii nostri sunt deschisi de catre atingerea Lui; cand simturile noastre spirituale - gust, pipait, miros, - sunt inviate de propria Sa viata invioratoare dinlauntrul nostru.
Prin urmare dragul meu, ai aflat vreodata acest secret minunat al duhului regenerat si al Duhului lui Dumnezeu, Oaspetele si Locuitorul acestei case consacrate? As vrea sa explic acest concept, destul de inalt, cu ajutorul unei simple ilustratii.
Sa spunem ca un cufar obisnuit, de piele, reprezinta trupul. Inlauntrul lui se afla o caseta de argint, care semnifica sufletul. Actionam un resort, si caseta se deschide, descoperind un superb medalion de aur, pe care il vom considera simbolul duhului sau al naturii superioare, iar in acel medalion se afla un locas, incrustat de jur imprejur cu pietre pretioase, destinat unui singur portret.
In duhul tau, acest locas este gol sau e acolo imaginea altcuiva, sau este dedicat binecuvantatului tau Domn si ocupat de El? Este acest locas templul si casa Lui? L-a primit El si Si-a facut locuinta slavita si tronul binecuvantatei Lui imparatii de dreptate, pace si bucurie in Duhul Sfant?
Sunt oare unii dintre cei ce citesc aceste randuri, care inca n-au aflat semnificatia duhului lor si care nu stiu daca acesta a fost deja inviat din morti si pregatit sa fie locuinta launtrica a lui Cristos? Toata viata pe care o cunosc ei se reduce la organismul fizic, facultatile mintale si sentimentele omenesti. Ei duc o viata omeneasca intensa, alerta, radiind de emotii si activitate intelectuala, insa duhul este trist!, e mort si rece incat nici nu poate pricepe inaltele idei pe care le-am abordat aici.
A.B. Simpson
Puterea de a-L slavi pe Dumnezeu nu este nici mai mult nici mai putindecat a-L lasa pe Dumnezeu insusi sa se manifeste in noi si astfel sa se slaveasca; apoi eilalti Il vor vedea reflectat in noi.
Sfintenia este, asadar, chiar viata lui Dumnezeu in duhul care i s-a daruit Lui spre a fi locasul Sau si instrumentul puterii si vointei Lui. Tot asa stau lucrurile si cu simturile spirituale de care am vorbit. Ele sunt sfimntite cand devin mijloace prin care actioneaza Dumnezeu; cand ochii nostri sunt deschisi de catre atingerea Lui; cand simturile noastre spirituale - gust, pipait, miros, - sunt inviate de propria Sa viata invioratoare dinlauntrul nostru.
Prin urmare dragul meu, ai aflat vreodata acest secret minunat al duhului regenerat si al Duhului lui Dumnezeu, Oaspetele si Locuitorul acestei case consacrate? As vrea sa explic acest concept, destul de inalt, cu ajutorul unei simple ilustratii.
Sa spunem ca un cufar obisnuit, de piele, reprezinta trupul. Inlauntrul lui se afla o caseta de argint, care semnifica sufletul. Actionam un resort, si caseta se deschide, descoperind un superb medalion de aur, pe care il vom considera simbolul duhului sau al naturii superioare, iar in acel medalion se afla un locas, incrustat de jur imprejur cu pietre pretioase, destinat unui singur portret.
In duhul tau, acest locas este gol sau e acolo imaginea altcuiva, sau este dedicat binecuvantatului tau Domn si ocupat de El? Este acest locas templul si casa Lui? L-a primit El si Si-a facut locuinta slavita si tronul binecuvantatei Lui imparatii de dreptate, pace si bucurie in Duhul Sfant?
Sunt oare unii dintre cei ce citesc aceste randuri, care inca n-au aflat semnificatia duhului lor si care nu stiu daca acesta a fost deja inviat din morti si pregatit sa fie locuinta launtrica a lui Cristos? Toata viata pe care o cunosc ei se reduce la organismul fizic, facultatile mintale si sentimentele omenesti. Ei duc o viata omeneasca intensa, alerta, radiind de emotii si activitate intelectuala, insa duhul este trist!, e mort si rece incat nici nu poate pricepe inaltele idei pe care le-am abordat aici.
A.B. Simpson
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu