MARGARITAR...
VEGHERE SI LEPADARE DE SINE
"Nu va ganditi la ziua de maine" (Matei 6:34,KJV) - adica sa nu avem ganduri de ingrijorare, caci acestea vin din necredinta in Dumnezeu. Este insa un mod de a ne gandi la ziua de maine, care se do-vedeste o grija sfanta: "Omul chibzuit vede nenorocirea si se ascunde (Proverbe22:3) Norii care se aduna pe cer prevestesc furtuna. Vegheaza si fii tare pentru orice furtuna; fie ea in inima ta, in biseri-ca sau in lume - ia masuri contra ei ramanand in Cristos. El este locul nostru de adapost, turnul nostru de scapare la care alearga cel drept si gaseste siguranta. "Vegheati si va rugati ca sa nu cadeti in ispita".
Chiar si atunci cand avem parte de multimea de mangaieri in Cristos si de aprobarea Lui, sa veghem ca nu cumva, prin mangaierea carnii, sa ajungem asemenea miresei din Cantarea Cantarilor, parasind binecuvantata stare de comunicare placuta si facandu-ne de rusine prin: "Dorm, dar inima mi-e treaza" (Cantarea cantarilor 5:2KJV)
Ce mare dragoste trebuie sa fi avut Pavel pentru tesaloniceni! Desi s-a bucurat foarte mult de partasia fratilor, el l-a trimis pe Timotei din Atena la Tesalonic si s-a multumit sa ramana singur! Daca un copil al lui Dumnezeu isi satisface carnea sub pretextul libertatii, luand libertatea carnala drept spiritualitate, cine poate spune pana unde poate ajunge pe drumul gresit? Lepadarea de sine realizata de har este adevarata libertate.
Cand vedem un slujitor al lui Cristos plin de smerenie si lepadare de sine, trebuie sa-l pretuim si sa-l respectam. In fata marilor daruri ale cunoasterii si ale vorbirii, neansotite de smerenie, ne exprimam admiratia; dar ele nu pot impune pretuirea si respectul nostru. Deprinderea de a ne lepada de noi insine in lucrurile mici va da vigoare vietii noastre spirituale.
Cautand prilejuri de a face lucruri mari pentru cauza Domnului, pierdem prilejurile de fiecare zi, de fiecare ceas pentru faptele mici de lepadare de sine, care au nevoie in mod special de harul lui Cristos. A rastigni eul atunci cand nici un alt ochi nu ne vede decat cel al lui Dumnezeu este cea mai placut slujire pentru Domnul si Stapanul nostru.
Cea mai buna veghere este cea care incredinteaza paza sufletelor noastre in mainile lui Dumnezeu; caci "daca nu pazeste Domnul o cetate, degeaba vegheaza cel ce o pazeste". (Psalmul127:1)
Robert C Chapman
VEGHERE SI LEPADARE DE SINE
"Nu va ganditi la ziua de maine" (Matei 6:34,KJV) - adica sa nu avem ganduri de ingrijorare, caci acestea vin din necredinta in Dumnezeu. Este insa un mod de a ne gandi la ziua de maine, care se do-vedeste o grija sfanta: "Omul chibzuit vede nenorocirea si se ascunde (Proverbe22:3) Norii care se aduna pe cer prevestesc furtuna. Vegheaza si fii tare pentru orice furtuna; fie ea in inima ta, in biseri-ca sau in lume - ia masuri contra ei ramanand in Cristos. El este locul nostru de adapost, turnul nostru de scapare la care alearga cel drept si gaseste siguranta. "Vegheati si va rugati ca sa nu cadeti in ispita".
Chiar si atunci cand avem parte de multimea de mangaieri in Cristos si de aprobarea Lui, sa veghem ca nu cumva, prin mangaierea carnii, sa ajungem asemenea miresei din Cantarea Cantarilor, parasind binecuvantata stare de comunicare placuta si facandu-ne de rusine prin: "Dorm, dar inima mi-e treaza" (Cantarea cantarilor 5:2KJV)
Ce mare dragoste trebuie sa fi avut Pavel pentru tesaloniceni! Desi s-a bucurat foarte mult de partasia fratilor, el l-a trimis pe Timotei din Atena la Tesalonic si s-a multumit sa ramana singur! Daca un copil al lui Dumnezeu isi satisface carnea sub pretextul libertatii, luand libertatea carnala drept spiritualitate, cine poate spune pana unde poate ajunge pe drumul gresit? Lepadarea de sine realizata de har este adevarata libertate.
Cand vedem un slujitor al lui Cristos plin de smerenie si lepadare de sine, trebuie sa-l pretuim si sa-l respectam. In fata marilor daruri ale cunoasterii si ale vorbirii, neansotite de smerenie, ne exprimam admiratia; dar ele nu pot impune pretuirea si respectul nostru. Deprinderea de a ne lepada de noi insine in lucrurile mici va da vigoare vietii noastre spirituale.
Cautand prilejuri de a face lucruri mari pentru cauza Domnului, pierdem prilejurile de fiecare zi, de fiecare ceas pentru faptele mici de lepadare de sine, care au nevoie in mod special de harul lui Cristos. A rastigni eul atunci cand nici un alt ochi nu ne vede decat cel al lui Dumnezeu este cea mai placut slujire pentru Domnul si Stapanul nostru.
Cea mai buna veghere este cea care incredinteaza paza sufletelor noastre in mainile lui Dumnezeu; caci "daca nu pazeste Domnul o cetate, degeaba vegheaza cel ce o pazeste". (Psalmul127:1)
Robert C Chapman
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu