luni, 19 martie 2018

MARGARITAR... ASCULTAREA

David pazea oile in pustie fara sa fie vazut de alti ochi in afara de cei ai lui Dumnezeu. In ascultare prompta de tatal sau, el a mers in valea terebintilor, pentru a duce fratilor sai paine si branza. Daca suntem multumiti sa-i slujim lui Dumnezeu in lucruri marunte, Dumnezeu ne va duce spre locuri mai mari. In valea terebintilor a fost Goliat pregatit pentru prastia lui David. (1Samuel 17:17-23)

Ascultarea de Cristos atrage asupra noastra impotrivirea lui Satan, a lumii si a carnii noastre, precum si a necredintei, ignorantei si lipsei gandului lui Cristos din fratii nostri. Pentru a face fata asa cum trebuie tuturor acestor impotriviri, sa ne dam toata silinta ca, chiar si in cele mai mici lucruri, sa-i fim placuti lui Cristos, ca sa putem beneficia de puterea Lui pentru intarirea si calauzirea noastra. El a mers pe aceasta cale inaintea noastra si, de asemenea, ne-a dat Duhul Lui cel Sfant ca sa ne conduca si sa ne mangaie in calatorie.

Cea mai inalta realizare in viata spirituala este faptul de a fi in stare intotdeauna si in toate lucrurile sa spui: "Voia Ta sa se faca!" Genesa 22 ne ofera un exemplu perfect de ascultare a credintei. Nu se poate obtine biruinta asupra vrajmasilor nostri, fara o ascultare deplina de Dumnezeu. Cand Israel avea de luptat, Iosua trebuia sa se asigure ca ei au pazit poruncile lui Dumnezeu (Iosua 7). Cel care isi permite pacate mici, la urma va savarsi pacate mari. Sa ne dam dar toata silinta sa ne pazim de inceputurile indepartarii de Dumnezeu, altfel acestea vor duce la un sfarsit amar.

Cuvantul Domnului si urechea atenta a slujitorului credincios sunt tot ce trebuie pentru a fi purtati in siguranta si fericire. In ciuda imperfectiunilor pe care le-a avut Avraam, in ciuda ezitarilor si caderilor lui, el niciodata nu s-a multumit, in ceea ce priveste tinta, cu o ascultare partiala. La fel, daca vre-un copil al lui Dumnezeu, indiferent cat de slab ar fi, ar avea tinta hotarata, neclintita de a-i fi placut lui Dumnezeu, cu siguranta ar deveni, in cele din urma, tare in credinta.

Toti copii lui Dumnezeu L-au primit pe Cristos ca Eliberator de sub blestem si manie. Dar nu toti Il iau pe El ca parte de mostenire al lor. Daca facem asta, nu putem sa nu fim martori ai Lui si lumini in aceasta lume intunecata.

Robert C. Chapman

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu