joi, 22 martie 2018

MARGARITAR... PERICOLE SI ISPITE

Daca vrem sa tinem faptura in locul care i se cuvine, trebuie sa-L luam pe Dumnezeu ca partea a noastra. Fiind un mostenitor al slavei, as prefera, prin harul lui Dumnezeu, sa sprg pietre pe drum pentru El, decat sa fiu pus la corvoada de a conduce un imperiu. Bunastarea spirituala e insotita intotdeauna de ispita puternica de a avea o gandire superioara, o imaginatie inalta. Cele mai rele ispite sunt cele care intr-atat rasfata si incanta carnea, incat ele nu ne deranjaza deloc. Sunt periculoase prin caracterul lor inselator

Caderile vizibile ale copiilor lui Dumnezeu, tradeaza intotdeauna starea anterioara a inimii. Purtarea de haine, este un semn special al caderii si al rusinii noastre. Cat de nepotrivita este, asadar, mandria imbracamintei! Oare se faleste condamnatul cu hainele de inchisoare?

UMBLAREA CRESTINA

Daca putem lupta bine in camaruta noastra, vom umbla fericiti cu Dumnezeu in toate caile Lui. Ar trebui sa ne incepem calatoria fiecarei zile cu El. Si, comparand nevoile cu darurile, sa nu ne gasim oare placerea in neputinte si lipsuri? Caci Cristos se va folosi de aceasta ca sa mareasca harul Lui si sa ne duca la izvoarele de mangaiere in El Insusi.

Vorbirea de rau isi gaseste mai intai locul in inima, inainte de a scapa de pe buze. Ferice de cei care nu depind de bunavointa fapturii; cei care asteapta totul de la Dumnezeu si nimic de la om nu vor suferi nici o dezamagire. Pentru a fi un devarat martor al lui Isus, trebuie sa ma aflu mult timp in compania Lui, sa-I aud glasul, si sa-I observ caile. Cum putem cunoaste caracterul cuiva cu care avem putina legatura? 

Umilinta ne ajuta sa cunoastem mandria. Iar daca vrem sa avem parte de "odihna" rezervata celor smeriti, trebuie sa ne calcam in picioare mandria. (Matei 11:29) Acele ispite care se dovedesc a fi cele mai pangaritoare sunt, adeseori, cele mai putin dureroase. Numai cand voia lui Dumnezeu domneste in noi si stapaneste peste vointa noastra vom cunoaste cu adevarat incantarea de a ni se implini vointa. (1Ioan 3:22; 5:14-15) Cararea crestina in lume inseamna ascultarea de Cristos, urmarea Lui, suferinta, de dragul Lui. Cand noi ne alaturam lumii, ca sa facem ordine in ea, ca sa indreptam ceea ce este stramb, e ca si sum ne-am dezbraca de vesmintele ceresti de preoti pentru a actiona ca cetateni ai pamntului.

Noi trebuie sa umblam in asa fel inaintea lumii, incat ociul rau, care cauta in noi o pata, sa nu poata gasi niciuna. Oamenii din lume sunt judecatori ageri cu privire la modul in care ar trebui sa se poarte un copil al lui Dumnezeu. Daca ar umbla copii lui Dumnezeu in mod vrednic de El, nu ar mai cauta glorie si onoruri pamantesti mai mult decat un fiu de rege, imbracat in vesmintele lui princiare, ar pune peste ele zdrente de cersetos. 

"Binecuvantati pe cei ce va blastama" (Matei 5:44). Fapta de har trebuie facuta in momentul suferirii nedreptatii. Cand blestemul porneste din gura dusmanului, lasa ca binecuvantarea sa porneasca din gura ta. Adu-ti aminte de cuvintele: 2Tata iarta-i"; "Doamne nu le tinea in seama pacatul acesta" (Luca 23:34; Tapte 7:60). Este lumina pe cararea pelerinului, desi cerul nu este lipsit de nori.

Daca inima unui om ar fi plina cu Cristos si cu venirea Lui in slava, nu s-ar vedea aceasta in caile lui - in familie, in biserica, sau in lume? A avea o gandire spirituala este "viata si pace" pentru noi insine, dar cat de folositor este pentru ceilalti! Pentru ca vorbirea si constiinta sa poata fi folosite corect, cel ce le poseda trebuie sa umble cu Dumnezeu.

Cristos sa fie cu tine oriunde mergi, si lasa sa se stie ca El este cu tine. Fii cu bagare de seama la umblarea ta; Dumnezeu Se va ingriji de bunul tau nume. Prin faptul ca ii lasa pe copii Lui in lume, Dumnezeu are in vedere implinirea unui scop mare: ca sa fie martori vii ai Celui pe care Il iubesc, desi nu-L vad - Domnul Isus. Noi ar trebui sa multumim mereu pentru o astfel de slujba, precum si pentru pastrarea noastra aici pe pamant ca s-o implinim. Sa fim pelerini, nu prin constrangere, ci printr-o alegere izvorata din dragoste.

Robert C. Chapman

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu