luni, 19 februarie 2018

MARGARITAR .... CREDINTA  - 3 -

Credinta striga necurmat catre Dumnezeu pentru propria ei crestere. Toate lucrurile care sunt cuprinse in perimetrul promisiunilor lui Dumnezeu se afla si in perimetrul credintei. Sa puna numai credinta pacatele inimii asupra lui Cristos si nu vor mai fi urme de boala pe piele.

Credinta nadajduieste in Dumnezeu; dar credinta il asteapta pe Dumnezeu. Iacov (Genesa 32:9-12) a nadajduit in Dumnezeu in legatura cu fratele sau, Esau; dar el nu l-a asteptat pe Dumnezeu. Daca ar fi facut asta, nu s-ar fi plecat de sapte ori (cap 33) inaintea fratelui sau, ci Esau ar fi trebuit sa se plece inaintea lui. (27-29)

Dumnezeu isi gaseste placerea in a pune credinta sa faca ceea ce carnea declara a fi imposibil. O, ce giuvaier pretios este acea credinta hotarata care umbla cu Dumnezeu in orice imprejurari, luptand impotriva intunericului, nefacand nici o plecaciune inaintea Hamanului obiceiurilor rele sau ale principiilor rele!

Nu putem fi pagubiti cand ne incredem in Dumnezeu, pentru ca El este onorat prin credinta noastra, si onorat nespus de mult atunci cand credinta sesizeaza dragostea si adevarul lui in spatele unui nor gros ce acopera caile lui. Ferice de cei care sunt astfel incercati! Asa vorbeste Domnul: "Sa priviti ca o mare bucurie cand treceti prin felurite incercari (Iacov 1:2). Sa fim doar liberi de necredinta si o constiinta vinovata, si atunci ne vom gasi adapostul in stanca si sub acoperisul Domnului, fiind acoperiti de aripile dragostei vesnice, pana cand vor trece toate nenorocirile.

Credinta poate suporta incercarea mortii si a ingroparii si poate canta laudele lui Dumnezeu in orice fel de imprejurari. Hotararea de a te increde in Dumnezeu atunci cand, pentru necredinta, El pare a-si incalca promisiunile, este semnul unei cresteri in credinta. "Chiar daca ma vor omora ma voi increde in El." (Iov 13:15)

Dumnezeu adesea il incurajeaza pe cel slab in credinta raspunzandu-i repede la rugaciune. Dar cel tare in credinta va fi incercat prin intarzierile lui Dumnezeu. Se poate ca rugaciunea izvarata din vointa proprie isi primeste raspunsul, asa cum s-a intamplat cu Israelitii: "El le-a dat ce au cerut, dar a trimis uscaciune in sufletele lor." (Psalmul 106:15)

Credinta este cablul bun care, intins si incordat, nu se rupe in timpul furtunii. Incercarea smereste sufletul, si il face in stare sa poarte binecuvantarea coapta si sa duca cu mana sigura cupa plina. Credinta nu se descurajeaza, ci ramane rabdatoare pe pozitie, asteptand ca binecuvintarea promisa sa soseasca la vremea potrivita. Care este hrana credintei? "Caci trupul Meu este cu adevarat o hrana si sangele Meu cu adevarat o bautura." (Ioan 6:55)

A-L lua pe Dumnezeu pe cuvant - aceasta este lucrarea credintei. Credinta nu poate fi niciodata lipsita de rasplata perseverentei. Domnul isi gaseste placerea in credinta perseverenta. In incercarea credintei, sa veghem asupra duhului nostru, ca sa ne incredem in Dumnezeu fara retinere. Dumnezeu este incantat cand sufletul nostru isi gaseste odihna in El, si va onora acest lucru. Domnul sade ca imparat peste apele cele mari si credinta sade impreuna cu El.

Robert C. Chapman


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu