MARGARITAR - ADEVARATA MARETIE
Iosua 17:18 " Voi suntei un popor mare la numar... nu veti avea un singur sort. Ci veti avea muntele... si veti izgoni pe cananiti, cu toate carale lor de fier, si cu toata taria lor.!
Exista o unda de umor, dupa cum exista si adevar in realitatea intalnirii dintre fii lui Iosif cu Iosua. Acestia nu se deosebeau foarte tare de alti fii din istoria ebraica tarzie, si anume fii lui Zebedei, care au venit la Cristos insotiti de mama lor, cerandu-I lui Isus lucrurile cele mai alese in Imparatia ce va veni, si care au primit un raspuns asemanator celui dat de Iosua interlocuitorilor sai. Barbatii din semintia lui Efraim si Manase au venit inaintea lui Iosusa, la impartirea mostenirii, si au cerut o parte dubla si o mostenire aparte pentru ei, "Noi suntem un popor mare la numar si Domnul ne-a binecuvintat pina acum". Iosua nu le-a tagaduit cererea facuta cu atata incredere in ei insisi. Raspunsul lui a venit calm si usor sarcastic: "Daca suntei un popor mare la numar, suiti-va in padure si taiati-o, ca sa va faceti loc in tara ferezitilor si refaimitilor, fiindca muntele lui Efraim este prea stramt pentru voi."
Trebuie spus in apararea lor ca au primit cu bravura provocarea si au castigat premiul in fata unor forte superioare. Vrajmasul lor era puternic si avea care de fier. Fii lui Efraim au reusit insa sa-i izgoneasca, castigand astfel o mare mostenire si devenind semintia cea mai puternica dintre toate semintiile nordului in secolele care au urmat. astfel incat, pentru o vreme, numele de Efraim a fost dat intregului regat format din cele zece semintii.
Cand fii lui Zebedei s-au dus inaintea lui Cristos cu ambitii asemanatoare, El nu le-a judecat cu asprime dorinta de inaltare si nici nu le-a spus ca ambitia lor este prea mare. El le-a reamintit doar ca asemenea rasplati nu atarnau de o ambitie personala si nu erau date cu partialitate, ci erau castigate prin slujire cu sacrificiu. "Cinstea de a sedea la dreapta sau la stanga Mea, nu atarna de Mine s-o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru care a fost pregatita", a fost raspunsul Lui, dupa ce ii intrebase: "Puteti voi sa beti paharul pe care am sa-L beau Eu si sa fiti botezati cu botezul cu care am sa fiu botezat Eu?" Ei nu au dat inapoi din fata intrebarii care le cerceta adancul inimii si credem ca au castigat premiul de mare pret.
Preaiubitilor, viata este ceea ce facem noi sa fie. Cununile sau lanturile ne sunt faurite in atelierul vietii. Recolta noastra viitoare, atarna de ceea ce am semanat noi pe pamant. Cum este omul aici in temporalitate, asa va fi si in vesnicie. Cel nedrept va ramane nedrept, cel sfant va ramane sfant. Probabil ca va este cunoscuta istoria acelei doamne care a visat ca se afla in cer si un inger o conduce prin cetate. I-a fost aratata o preafrumoasa cladire si ea a intrebat deodata cine e preafericitul proprietar. "Este un locuitor din orasul vostru din New York", i-a raspuns ingerul. Auzindu-i numele i-a azis: "Cum asa, acesta este gradinarul nostru, ce-ar putea face el cu o casa atat de mare? Este lipsit de cultura si isi petrece cele mai multe seri la intalnirile Armatei Salvarii". "Ei bin"e, zise ingerul, "nu prea ma pricep la asta, dar sunt sigur ca Stapanul stie ce face." Au ajuns in fata unei casute modeste si cu o atitudine respectuasa, ingerul a spus: "Aceasta este locuinta care vi se pregateste dumneavoas-tra". "O", a exclamat doamna, "cu siguranta e o greseala! Locuinta aceasta i s-ar potrivi mai degraba gradinarului, iar cealalta mie". "Nu este nici o greseala, o asigura ingerul, iar explicatia este ca Stapanul face tot ce poate cu materialele trimise aici de oameni." Prietene ce fel de materiale trimitem acolo sus?"
Proba maretiei si secretul recompensei se afla si de data aceasta in greutati, impotrivire, conflict, sacrificiu. Muntele mostenirii era acoperit de paduri dese care trebuiau taiate si era aparat de care de fier care trebuiau izgonite. Orice lucru de pret era pazit de obstacole si conditii vitrege. Miezul de nuca se ascunde intr-o coaja tare. Piatra pretioasa este adanc ingropata in locuri stamcoase si in munti. Perla este pe fundul oceanului. La fel in lumea spirituala premiile cele mai bogate trebuie smulse din locurile cele mai dificile. Marele apostol Pavel nu si-ar fi ingaduit sa precupeteasca nici un efort sau sacrificiu de sine, intrucat a declarat ca nu era nici o pricina de lupta pentru el in simpla vestire a Evangheliei. Singura cale de a castiga cununa era vestirea fara plata a Evangheliei si purtarea unei poveri indoite de lipsuri si sacrificii. Nu e nevoie sa cautam cu tot dinadinsul situatiile dificile. Dumnezeu ni le va trimite in masura in care le putem duce si, daca sprijinul nostru este in El, atunci vom putea spune impreuna cu Caleb si barbatii lui Efraim: "Domnul va fi poate cu mine si-i voi izgoni cum a spus Domnul."
A.B. Simpson
Iosua 17:18 " Voi suntei un popor mare la numar... nu veti avea un singur sort. Ci veti avea muntele... si veti izgoni pe cananiti, cu toate carale lor de fier, si cu toata taria lor.!
Exista o unda de umor, dupa cum exista si adevar in realitatea intalnirii dintre fii lui Iosif cu Iosua. Acestia nu se deosebeau foarte tare de alti fii din istoria ebraica tarzie, si anume fii lui Zebedei, care au venit la Cristos insotiti de mama lor, cerandu-I lui Isus lucrurile cele mai alese in Imparatia ce va veni, si care au primit un raspuns asemanator celui dat de Iosua interlocuitorilor sai. Barbatii din semintia lui Efraim si Manase au venit inaintea lui Iosusa, la impartirea mostenirii, si au cerut o parte dubla si o mostenire aparte pentru ei, "Noi suntem un popor mare la numar si Domnul ne-a binecuvintat pina acum". Iosua nu le-a tagaduit cererea facuta cu atata incredere in ei insisi. Raspunsul lui a venit calm si usor sarcastic: "Daca suntei un popor mare la numar, suiti-va in padure si taiati-o, ca sa va faceti loc in tara ferezitilor si refaimitilor, fiindca muntele lui Efraim este prea stramt pentru voi."
Trebuie spus in apararea lor ca au primit cu bravura provocarea si au castigat premiul in fata unor forte superioare. Vrajmasul lor era puternic si avea care de fier. Fii lui Efraim au reusit insa sa-i izgoneasca, castigand astfel o mare mostenire si devenind semintia cea mai puternica dintre toate semintiile nordului in secolele care au urmat. astfel incat, pentru o vreme, numele de Efraim a fost dat intregului regat format din cele zece semintii.
Cand fii lui Zebedei s-au dus inaintea lui Cristos cu ambitii asemanatoare, El nu le-a judecat cu asprime dorinta de inaltare si nici nu le-a spus ca ambitia lor este prea mare. El le-a reamintit doar ca asemenea rasplati nu atarnau de o ambitie personala si nu erau date cu partialitate, ci erau castigate prin slujire cu sacrificiu. "Cinstea de a sedea la dreapta sau la stanga Mea, nu atarna de Mine s-o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru care a fost pregatita", a fost raspunsul Lui, dupa ce ii intrebase: "Puteti voi sa beti paharul pe care am sa-L beau Eu si sa fiti botezati cu botezul cu care am sa fiu botezat Eu?" Ei nu au dat inapoi din fata intrebarii care le cerceta adancul inimii si credem ca au castigat premiul de mare pret.
Preaiubitilor, viata este ceea ce facem noi sa fie. Cununile sau lanturile ne sunt faurite in atelierul vietii. Recolta noastra viitoare, atarna de ceea ce am semanat noi pe pamant. Cum este omul aici in temporalitate, asa va fi si in vesnicie. Cel nedrept va ramane nedrept, cel sfant va ramane sfant. Probabil ca va este cunoscuta istoria acelei doamne care a visat ca se afla in cer si un inger o conduce prin cetate. I-a fost aratata o preafrumoasa cladire si ea a intrebat deodata cine e preafericitul proprietar. "Este un locuitor din orasul vostru din New York", i-a raspuns ingerul. Auzindu-i numele i-a azis: "Cum asa, acesta este gradinarul nostru, ce-ar putea face el cu o casa atat de mare? Este lipsit de cultura si isi petrece cele mai multe seri la intalnirile Armatei Salvarii". "Ei bin"e, zise ingerul, "nu prea ma pricep la asta, dar sunt sigur ca Stapanul stie ce face." Au ajuns in fata unei casute modeste si cu o atitudine respectuasa, ingerul a spus: "Aceasta este locuinta care vi se pregateste dumneavoas-tra". "O", a exclamat doamna, "cu siguranta e o greseala! Locuinta aceasta i s-ar potrivi mai degraba gradinarului, iar cealalta mie". "Nu este nici o greseala, o asigura ingerul, iar explicatia este ca Stapanul face tot ce poate cu materialele trimise aici de oameni." Prietene ce fel de materiale trimitem acolo sus?"
Proba maretiei si secretul recompensei se afla si de data aceasta in greutati, impotrivire, conflict, sacrificiu. Muntele mostenirii era acoperit de paduri dese care trebuiau taiate si era aparat de care de fier care trebuiau izgonite. Orice lucru de pret era pazit de obstacole si conditii vitrege. Miezul de nuca se ascunde intr-o coaja tare. Piatra pretioasa este adanc ingropata in locuri stamcoase si in munti. Perla este pe fundul oceanului. La fel in lumea spirituala premiile cele mai bogate trebuie smulse din locurile cele mai dificile. Marele apostol Pavel nu si-ar fi ingaduit sa precupeteasca nici un efort sau sacrificiu de sine, intrucat a declarat ca nu era nici o pricina de lupta pentru el in simpla vestire a Evangheliei. Singura cale de a castiga cununa era vestirea fara plata a Evangheliei si purtarea unei poveri indoite de lipsuri si sacrificii. Nu e nevoie sa cautam cu tot dinadinsul situatiile dificile. Dumnezeu ni le va trimite in masura in care le putem duce si, daca sprijinul nostru este in El, atunci vom putea spune impreuna cu Caleb si barbatii lui Efraim: "Domnul va fi poate cu mine si-i voi izgoni cum a spus Domnul."
A.B. Simpson
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu