MARGARITAR ... CREDINTA
Daca actionam numai pentru ca nu intimpinam dificultati pe cararea noastra, aceasta nu este credinta. Credinta se bazeaza pe Cuvantul lui Dumnezeu, indiferent de greutati; iar umblarea prin credinta Ii aduce cea mai mare slava lui Dumnezeu. Dar aceasta presupune rastignirea carnii.
Pnetru a fi tare in credinta, e nevoie de doua lucruri: o apreciere de sine foarte mica si o apreciere foarte mare a lui Cristos. Calitatea primordiala a credintei este aceea ca ne aduce in partasie cu Dumnezeu. Abel, primul de care vorbeste in Evrei 11 - este laudat nu pentru o fapta mareata facuta pentru oameni, ci pentru ca s-a inchinat lui Dumnezeu in mod placut. Totusi, daca ne incredem in Dumnezeu, nu exista limite pentru puterea credintei, indiferent care ar fi lucrul ce trebuie facut.
Dumnezeu il adaposteste pe cel slab in credinta de multe furtuni, prin care insa, cel tare in credinta trebuie sa fie incercat.(Genesa 22) Cand cineva construieste o casa sau un vapor, are grija ca nici o grinda sa nu fie cioplita prea mult.. La fel, nici Dumnezeu nu ne pune niciodata prea mult la incercare credinta, ci ne ofera mangaiere; El stie din ce suntem facuti si nu ingaduie sa avem intristare peste intristare, dupa cum scrie in Filipeni 2:27.
Neglijandu-L pe Dumnezeu si uitand de Cuvantul si promisiunile Lui, mintile noastre ajung sa fie oarbe la cele mai evidente lucruri. Isac, actionand dupa bunul lui plac, si dand voie subiectivismului sau natural sa-l orbeasca, ar fi dat la o parte, ca pe ceva lipsit de valoare planurile lui Dumnezeu cu privire la Iacov.
Cand suntem in mod deosebit tari in credinta, trebuie tot in mod deosebit sa ne pazim de necredinta (compara 1Samuel 26:5 si in continuare cu 27:1). Caci asa cum carnea profita de pacat ca sa se poata arata, la fel profita si de har. Si oricine studiaza mai mult acea Carte folositoare, precum si propria inima, trebuie sa cunoasca acest lucru.
La scurt timp dupa ce s-a increzut cu putere in Dumnezeu, Avraam s-a dezis prin credinta de nevasta lui. Moise cel mai bland dintre oameni, a vorbit in mod nesabuit cu buzele. David, omul smerit, iertator, s-a aprins de manie trufasa la auzul cuvintelor lui Nabal.
Credinta care totdeauna actioneaza potrivit gandului lui Cristos, nu se pleaca in fata niciunei metode nevrednice pentru a fi eliberata din incercare, ci lasa consecintele in intregime in mana lui Dumnezeu. Putina crestere a credintei lucreaza in noi mari schimbari in modul in care judecam lucrurile, si aduce la suprafata bogatii, pina atunci ascunse, ale harului si intelepciunii lui Dumnezeu; ea determina puterea Lui sa faca minuni pentru noi despartind marea cand valurile mugesc.
Robert C. Chapman
Daca actionam numai pentru ca nu intimpinam dificultati pe cararea noastra, aceasta nu este credinta. Credinta se bazeaza pe Cuvantul lui Dumnezeu, indiferent de greutati; iar umblarea prin credinta Ii aduce cea mai mare slava lui Dumnezeu. Dar aceasta presupune rastignirea carnii.
Pnetru a fi tare in credinta, e nevoie de doua lucruri: o apreciere de sine foarte mica si o apreciere foarte mare a lui Cristos. Calitatea primordiala a credintei este aceea ca ne aduce in partasie cu Dumnezeu. Abel, primul de care vorbeste in Evrei 11 - este laudat nu pentru o fapta mareata facuta pentru oameni, ci pentru ca s-a inchinat lui Dumnezeu in mod placut. Totusi, daca ne incredem in Dumnezeu, nu exista limite pentru puterea credintei, indiferent care ar fi lucrul ce trebuie facut.
Dumnezeu il adaposteste pe cel slab in credinta de multe furtuni, prin care insa, cel tare in credinta trebuie sa fie incercat.(Genesa 22) Cand cineva construieste o casa sau un vapor, are grija ca nici o grinda sa nu fie cioplita prea mult.. La fel, nici Dumnezeu nu ne pune niciodata prea mult la incercare credinta, ci ne ofera mangaiere; El stie din ce suntem facuti si nu ingaduie sa avem intristare peste intristare, dupa cum scrie in Filipeni 2:27.
Neglijandu-L pe Dumnezeu si uitand de Cuvantul si promisiunile Lui, mintile noastre ajung sa fie oarbe la cele mai evidente lucruri. Isac, actionand dupa bunul lui plac, si dand voie subiectivismului sau natural sa-l orbeasca, ar fi dat la o parte, ca pe ceva lipsit de valoare planurile lui Dumnezeu cu privire la Iacov.
Cand suntem in mod deosebit tari in credinta, trebuie tot in mod deosebit sa ne pazim de necredinta (compara 1Samuel 26:5 si in continuare cu 27:1). Caci asa cum carnea profita de pacat ca sa se poata arata, la fel profita si de har. Si oricine studiaza mai mult acea Carte folositoare, precum si propria inima, trebuie sa cunoasca acest lucru.
La scurt timp dupa ce s-a increzut cu putere in Dumnezeu, Avraam s-a dezis prin credinta de nevasta lui. Moise cel mai bland dintre oameni, a vorbit in mod nesabuit cu buzele. David, omul smerit, iertator, s-a aprins de manie trufasa la auzul cuvintelor lui Nabal.
Credinta care totdeauna actioneaza potrivit gandului lui Cristos, nu se pleaca in fata niciunei metode nevrednice pentru a fi eliberata din incercare, ci lasa consecintele in intregime in mana lui Dumnezeu. Putina crestere a credintei lucreaza in noi mari schimbari in modul in care judecam lucrurile, si aduce la suprafata bogatii, pina atunci ascunse, ale harului si intelepciunii lui Dumnezeu; ea determina puterea Lui sa faca minuni pentru noi despartind marea cand valurile mugesc.
Robert C. Chapman
DOMNUL SĂ TE BIECUVÂNTEZE SORA MEA
RăspundețiȘtergere