MARAGARITARUL ZILEI - MEDITATIE ZILNICA
Isaia 48:17 "Asa vorbeste Domnul, Rascumparatorul tau, Sfantul lui Israel: "Eu Domnul Dumnezeul Tau, te invat ce este de folos, si te calauzesc pe calea pe care trebuie sa mergi!"
Capitolul 48 din Isaia este o solemna promisiune a lui Dumnezeu pentru evrei ca ii va izbavi din robia Babiloniana - caderea Babilonului si luarea lui de catre Cirus - promisiune pe care Dumnezeu si-o tine.
La fel cum altadata, Dumnezeu striga poporului rob in Babilor, astazi, Dumnezeu striga copiilor Lui: "...casa lui Iacov, voi cari purtati numele Domnului, .... voi cari ati jurat pe numele Domnului, ... voi cari chemati pe Dumnezeul lui Israel... Din pricina Numelui Meu sunt indelung rabdator, pentru slava Mea Ma opresc fata de tine, ca sa nu te nimicesc. Iata te-am pus in cuptor, dar nu te-am gasit argint..." v 1, v 9. Multe erau nelegiuirile poporului in vechime, dar ceea ce avea Dumnezeu impotriva poporului Sau Israel, era faptul ca inima poporului nu mai era toata a Domnului. Existau alte lucruri care aveau prioritate inaintea lui Dumnezeu.
La fel si astazi, copii lui Dumnezeu iubesc mai mult darurile pe care Dumnezeu ni le da decat pe dadatorul darurilor. Doresc darurile, umbla dupa ele, le cer, striga dupa ele, in loc sa-L doreasca pe Dumnezeul care da darurile. Avandu-L pe Dumnezeu avem darurile Lui, ne imbogatim cu El, si El ne da cu mana larga tot ceea ce avem nevoie. Prioritatea este El, iar darurile vin in functie de nevoile fiecaruia dintre noi. Sa-l dorim pe Dadator, sa-i dam Lui prioritatea numarul unu in viata noastra, si darurile Lui se vor revarsa peste noi din abundenta.
"Din dragoste pentru Mine, din dragoste pentru Mine vreau sa lucrez!" Dumnezeu a facut un legamant cu noi, si El isi tine legamantul chiar si atunci cand noi il calcam, Dumnezeu ramane credincios legamantului pe care l-a facut. In viata mea Dumnezeu vrea sa lucreze, si vrea s-o faca si in viata ta, pentru ca suntem iubiti de El cu aceeasi dragoste neonditionata. Si pentru ca vrea sa-si tina legamantul facut cu noi, El vrea sa lucreze in noi voia si planurile Lui, pentru slava Lui. Dumnezeu isi tine fagaduinta, important este ca eu sa-L las sa lucreze voia si planurile Lui.
Promisiunea Lui pentru noi este versetul 17: "Eu, Domnul Dumnezeul tau te invat ce este de folos, si te calauzesc pe calea pe care trebuie sa mergi." Umblarea cu Dumnezeu este o permanenta surpriza. Dumnezeu nu ne dezvaluie planurile Sale cu noi pentru intreaga noastra viata. Dumnezeu ne arata doar pasul pe care trebuie sa-l fac, doar un pas, apoi, data viitoare imi va arata al doilea pas, apoi un altul, si apoi urmatorul. Daca ascult de El si fac primul pas, El mi-L va arata si pe al doilea. Credinta care mi-a dat-o pentru primul pas, va urma ca sa-l fac si pe al doilea. Fiecare pas facut prin credinta si in ascultare de El, vor forma viata calauzita de El. Nu va fi totdeauna o carare cu flori, lipsita de griji sau de probleme. Probabil vor fi suisuri si coborasuri, obstacole, greutati, momente grele, dar credinta ca sunt in voia Lui, ca El e langa mine, ca priveste spre mine cu dragoste, si mai ales ca primesc ajutorul necesar in momente dificile, imi da satisfactia umblarii cu El, a asultarii si implinirii voii Lui in mine.
"Eu, Domnul Dumnezeul tau te invat ce este de folos si te calauzesc pe calea pe care trebuie sa mergi." Doar un pas o data... Apoi credinta face al doilea pas in necunoscut.... si apoi altul... alaturi de Dumnezeul care ma cunoaste deplin si pe care Il cunosc. Pasesc prin credinta cu El si in ascultare de El...
Stii ce inseamna sa pasesti prin credinta cu Dumnezeu? Ai facut vre-un astfel de pas cu El? Indraznesti sa faci vre-un pas cu El prin credinta? "Eu Domanul Dumnezeul tau te invat ce este de folos si te calauzesc pe calea pe care trebuie sa mergi." Ai indrazneala sa pasesti prin credinta si in ascultare de El?
Maria Cornea
Isaia 48:17 "Asa vorbeste Domnul, Rascumparatorul tau, Sfantul lui Israel: "Eu Domnul Dumnezeul Tau, te invat ce este de folos, si te calauzesc pe calea pe care trebuie sa mergi!"
Capitolul 48 din Isaia este o solemna promisiune a lui Dumnezeu pentru evrei ca ii va izbavi din robia Babiloniana - caderea Babilonului si luarea lui de catre Cirus - promisiune pe care Dumnezeu si-o tine.
La fel cum altadata, Dumnezeu striga poporului rob in Babilor, astazi, Dumnezeu striga copiilor Lui: "...casa lui Iacov, voi cari purtati numele Domnului, .... voi cari ati jurat pe numele Domnului, ... voi cari chemati pe Dumnezeul lui Israel... Din pricina Numelui Meu sunt indelung rabdator, pentru slava Mea Ma opresc fata de tine, ca sa nu te nimicesc. Iata te-am pus in cuptor, dar nu te-am gasit argint..." v 1, v 9. Multe erau nelegiuirile poporului in vechime, dar ceea ce avea Dumnezeu impotriva poporului Sau Israel, era faptul ca inima poporului nu mai era toata a Domnului. Existau alte lucruri care aveau prioritate inaintea lui Dumnezeu.
La fel si astazi, copii lui Dumnezeu iubesc mai mult darurile pe care Dumnezeu ni le da decat pe dadatorul darurilor. Doresc darurile, umbla dupa ele, le cer, striga dupa ele, in loc sa-L doreasca pe Dumnezeul care da darurile. Avandu-L pe Dumnezeu avem darurile Lui, ne imbogatim cu El, si El ne da cu mana larga tot ceea ce avem nevoie. Prioritatea este El, iar darurile vin in functie de nevoile fiecaruia dintre noi. Sa-l dorim pe Dadator, sa-i dam Lui prioritatea numarul unu in viata noastra, si darurile Lui se vor revarsa peste noi din abundenta.
"Din dragoste pentru Mine, din dragoste pentru Mine vreau sa lucrez!" Dumnezeu a facut un legamant cu noi, si El isi tine legamantul chiar si atunci cand noi il calcam, Dumnezeu ramane credincios legamantului pe care l-a facut. In viata mea Dumnezeu vrea sa lucreze, si vrea s-o faca si in viata ta, pentru ca suntem iubiti de El cu aceeasi dragoste neonditionata. Si pentru ca vrea sa-si tina legamantul facut cu noi, El vrea sa lucreze in noi voia si planurile Lui, pentru slava Lui. Dumnezeu isi tine fagaduinta, important este ca eu sa-L las sa lucreze voia si planurile Lui.
Promisiunea Lui pentru noi este versetul 17: "Eu, Domnul Dumnezeul tau te invat ce este de folos, si te calauzesc pe calea pe care trebuie sa mergi." Umblarea cu Dumnezeu este o permanenta surpriza. Dumnezeu nu ne dezvaluie planurile Sale cu noi pentru intreaga noastra viata. Dumnezeu ne arata doar pasul pe care trebuie sa-l fac, doar un pas, apoi, data viitoare imi va arata al doilea pas, apoi un altul, si apoi urmatorul. Daca ascult de El si fac primul pas, El mi-L va arata si pe al doilea. Credinta care mi-a dat-o pentru primul pas, va urma ca sa-l fac si pe al doilea. Fiecare pas facut prin credinta si in ascultare de El, vor forma viata calauzita de El. Nu va fi totdeauna o carare cu flori, lipsita de griji sau de probleme. Probabil vor fi suisuri si coborasuri, obstacole, greutati, momente grele, dar credinta ca sunt in voia Lui, ca El e langa mine, ca priveste spre mine cu dragoste, si mai ales ca primesc ajutorul necesar in momente dificile, imi da satisfactia umblarii cu El, a asultarii si implinirii voii Lui in mine.
"Eu, Domnul Dumnezeul tau te invat ce este de folos si te calauzesc pe calea pe care trebuie sa mergi." Doar un pas o data... Apoi credinta face al doilea pas in necunoscut.... si apoi altul... alaturi de Dumnezeul care ma cunoaste deplin si pe care Il cunosc. Pasesc prin credinta cu El si in ascultare de El...
Stii ce inseamna sa pasesti prin credinta cu Dumnezeu? Ai facut vre-un astfel de pas cu El? Indraznesti sa faci vre-un pas cu El prin credinta? "Eu Domanul Dumnezeul tau te invat ce este de folos si te calauzesc pe calea pe care trebuie sa mergi." Ai indrazneala sa pasesti prin credinta si in ascultare de El?
Maria Cornea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu