Proverbe 20:7 Cel neprihanit umbla in neprihanirea lui; ferice de copii lui dupa el.!

Umblarea in neprihanire este un izvor de viata pentru cel care umbla pe cararea neprihanirii. In umblaea in neprihanire este pace si liniste. Pe cararile neprihaniri este adevar;  in adevar este pace. Adevarul ne daruieste o constiinta linistita, somn odihnitor si bucurii durabile.

Pe cararile neprihanirii este dragoste pentru familie, pentru neputinciosi, bolnavii, robi, oameni cazuti intre tilhari. Cei ce umbla in neprihanire vor gasi un mod de a-i ajuta. Pe cararile neprihanirii sunt solutii intelepte la probleme, sunt rezerve pentru a-i binecuvanta pe cei din jur, este totdeauna mana intinsa spre ei si genunchi plecati, pentru ca Domnul este intelepciunea noastra, in El sunt resursele noastre materiale si spirituale. Toate izvoarele noastre sunt in El.

Pe cararile neprihanirii sunt bogatii nespuse; bogatiile izvorasc din dragoste, bunatate, facere de bine, credinciosie! Pe cararile neprihanirii mergem mana in mana cu Tatal nostru, cu Mantuitorul nostru si strans lipsiti de Duhul Sfant, sfatuitorul si insotitorul nostru pe care. De aici ne vine puterea, intelepciunea, taria. Domnul ne face sa intinerim ca vulturii si ne ridica pe inaltimile Sale.

Cel ce umbla pe cararile neprihanirii Lasa mosteniri nepieritoare. Ei sunt fii celui neprihanit. Binecuvantarile in cae a umblare predecesorul sau ii insotesc in viata. Mostenirea lasata de cel neprihanit nu poate fi comparata cu lucrurile materiale. Peste mostenitorii celui neprihanit se revarsa pacea lui Dumnezeu care intrece orice pricepere. Cararile neprihanirii se astern inaintea lor. Ingerii Domnului tabarasc in jurul lor si-i scapa de primejdie. De cortile lor nu se apropie nici o nemorocire Indurarile Domnului se inoiesc pentru ei in fiecare dimineata si credinciosia Domnului este atat de mare. Izvoare de viata si bunatate revarsa Dumnezeu peste ei. Bucuria si fericirea este in cortile lor. Tot ce incep duc la bun sfarsit si in toata viata lor nu duc lipsa de nici un bine. Mantuirea isi intinde cortul in caminul lor si dragostea lui Dumnezeu le umple inimile. Intelepciunea lui Dumnezeu este in ei si neprihanirea Lui la portile mintii lor.

Doamne ce minunata este mostenirea lasata de cel neprihanit! Traiesc si vreau sa traiesc permanent in neprihanirea ceruta de Tine, pentru ca dragii mei sa aibe cele mai retioase mosteniri, si ca generati dupa generatii numele Tau sa fie respectat,  pomenit,slavit  si glorificat de mine si mostenitorii mei generatii dupa generatii.