MARGARITAR DE MARE PRET....

LUMI DIFERITE de William MacDonald

Armele luptei noastre

Lumea foloseste arme carnale. Aici nu ne limitam la pusti, tancuri, vase de razboi si bombardiere. Banii sunt adesea utilizati ca si o arma carnala: lumea crede ca banii reprezinta un raspuns la orice, si ca fiecare om isi are pretul sau. Reclama se poate folosi ca o arma carnala. Lingusirea este un instrument obisnuit. Si manipularea psihologica a lumii.

Permiteti-mi sa mentionez cinci bombe eficiente din armura crestina, toate dadatoare de viata nu de moarte.

Este vorba de dragoste (Luca 6:27-35). Nu trebuie sa se confrunde cu afectiunea naturala. Oricine are acest lucru; nu exista nimic deosebit in ea. Dragostea crestina este supranaturala, o dragoste care se poate arata numai prin puterea Duhului Sfant. Coboara spre ceea ce este neplacut si neiubit. Da cu imprumut si nu asteapta nimic in schimb. Intoarce celalalt obraz si parcurge a doua mila pe jos.  Se imparte cu generozitate dusmanilor. Se poarta cu altii asa cum ar vrea altii sa se poarte cu el. Oamenii lumii nu pot sta in fata unui astfel de baraj.

Rugaciunea este o arma (Efeseni 6:18). Pot sa-L miste pe Dumnezeu, sa faca lucruri pe care El nu le-ar fi facut altfel (Iacov 4;2). Poate schimba destinul natiunilor. Omul nu poate ajunge niciodata mai aproape de omnipotenta decat atunci cand se roaga in numele Domnului Isus. Lumea poate face legi impotriva predicarii Evangheliei, dar nu exista modalitate prin care sa opreasca rugaciunea. Ronald Dunn a spus: "Rugaciunea de mijlocire este arma secreta a imparatiei secrete. Primii crestini au stiut aceasta, si refuzand sa se plece in fata lui Cezar, ei s-au rugat pt el. Este remarcabil ca atat Pavel, cat si Petru i-au sfatuit pe cititorii lor sa se roage si sa-i cinsteasca pe cei care i-au persecutat in mod sangeros - imparat (1Timotei 2:1,2; 2Petru 2:17).

Biblia este o arma. Ca nici o alta carte, aceasta sabie a Duhului este vie, puternica si mai ascutita decat orice sabie de otel (Evrei 4:12). Poate lumina cel mai intunecat suflet. Poate sa-l impinga pe cel mai lipsit de evlavie om la condamnarea profunda a pacatului. Poate aduce nasterea din nou pentru cel pierdut, cel fara ajutor si fara speranta. Poate sa aduca frumusetea cenusii, ulei de bucurie in doliu si hainele laudei in duhul impovarat (Isaia 61:3).

O alta arma este o viata ca a lui Cristos. O astfel de viata este un fapt impotriva caruia oamenii nu pot aduce argumente (Fapte 4:14). Una e sa citesti adevarul in carte sau brosura, si alta este sa citesti adevarul facut carne intr-o viata umana. S-ar putea ca oamenilor lumii sa nu le placa (le aduce condamnare), dar ei niciodata nu vor uita.

Credinta este o arma care invinge lumea (1Ioan 5:4). Face vizibil ceea ce este invizibil si viitorul prezent. Se alimenteaza cu probleme si nu este impiedicata de imposibilitati. Castiga batalii, rastoarna imparatii, ii ocroteste pe credinciosi de lei si foc. Poate sa miste muntii, sa sece o mare si sa dea viata mortului.

Toate armele crestinului sunt spirituale, nu carnale; puternice, nu neputincioase. In comparatie, armele lumii sunt arme de jucarie.

William MacDonald

MARGARITAR DE MARE PRET....

CALEA REGALA A CRUCII de Fènelon

Despre lenevie

Nu gasesc alte cuvinte care sa ti se potriveasca mai bine decat cele ale lui Ioan adresate bisericii din Efes: "Dar ce am impotriva ta este ca ti-ai pierdut dragostea dintai. Adu-ti aminte dar de unde ai cazut, pocaieste-te si intoarce-te la faptele tale dintai. Altfel voi veni la tine si-ti voi lua lampadarul din locul lui, daca nu te pocaiesti" (Apocalipsa 24:5). Duhul sfant al lui Dumnezeu ii iubeste pe oameni, fara insa a-i flata. El iubeste, si totusi rosteste amenintari, dar insesi aceste amenintari sunt dovezi ale dragostei. El arata pedeapsa, astfel incat oamenii sa nu-l determine sa o aplice.

Observi cat de usor chiar si cei mai buni oameni se abat treptat de pe cale, fara sa-si dea seama. Iata-l pe Timotei (se presupune ca a fost episcop de Efes), caruia Pavel i se adreseaza spunandu-i "om al lui Dumnezeu" (1Timotei 6:11), ingerul uneia dintre cele mai sfinte biserici din Orient in acele zile de inflorire religioasa; si totusi, acest inger cade - isi paraseste dragostea dintai, timpul de meditatie, rugaciunea, faptele bune si devine molatic si neglijent. La inceput nu sesizeaza ratacirile sau caderile lui. Se intreaba: "Ce rau fac? Nu e purtarea mea dreapta si corespunzatoare in fata lumii? Nu pot sa-mi permit nici o placere? Nu merita sa traiesti fara sa ai parte de ceva  care sa te inveseleasca si sa te amuze!" In felul acesta oamenii se autoamagesc cu iscusinta si acumuleaza abaterea de pe cale. Dar Duhul Sfant ii indeamna sa se grabeasca sa-si deschida ochii pentru a vedea de unde au cazut.

Cat de mult esti sub standardul tau de la inceput! Adu-ti aminte de ardoarea rugaciunilor tale, de dragostea ta de solitudine, de grija geloasa cu care vegheai asupra timpului tau de devotiune si strictetea cu care indepartai tot ce cauta sa te abata de la aceasta. Daca tu nu-ti aduci aminte, altii nu au uitat si te intreaba: "Ce s-a ales de toata acea ravna? Acum nu se mai vede decat dragostea de distractii si placeri, precum si o plictiseala launtrica plina de neastampar cand apare o pauza ca aceasta. Nu mai esti aceeasi persoana".

Astfel fara sa-si dea seama, oamenii cad treptat si, sub pretexte plauzibile, trec dintr-o stare de lepadare de sine, intr-o stare de usuratate care reansufleteste cele mai rele forme de egoism. Trebuie sa incerci sa-ti aduci aminte "de unde ai cazut" si sa plangi dupa acea "dragoste dintai" care te-a dezvoltat. Trebuie sa cauti sa revii la "faptele dintai" pe care cu atata indolenta le-ai inlocuit cu simple nimicuri. Trebuie sa privesti din departare la desertul in care ai locuit in pace cu adevaratuò Mangaietor. Trebuie sa spui ca si fiul risipitor: "Ma voi scula si ma voi duce la tatal meu si-i voi zice: "Tata, am pacatuit impotriva cerului si impotriva ta si nu mai sunt vrednic  sa ma chem fiul tau" (Luca 15:18-19). Daca nu te vei intpoarce degraba la pieptul Lui de Tata, ai auzit ce va face: "Voi veni la tine si-ti voi lua lampadarul din locul lui". Va lua lumina pe care nu o folosesti si te va lasa in intuneric. Va transfera pretioasele Lui daruri, pe care tu le-ai calcat in picioare, unui suflet mai credincios, mai ascultator. Trebuie sa reiei cititul bibliei, rugaciunea, linistea in prezenta lui Dumnezeu, simplitatea si smerenia de odinioara.

Fènelon