MARGARITAR.... DE MARE PRET...

MULTUMIRE..

1Tesaloniceni5:18 "Multumiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; caci aeasta este voia lui Dumnezeu, in Cristos Isus, cu privire la voi."

Chiar sunt in stare sa-i multumesc lui Dumnezeu pentru tot ce primesc din mana Lui in momentul cand le-am primit? Tu, esti in stare sa-i multumesti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile in mementul cand le-ai primit?

In 2004 un diagnostic si o programare pentru operatie la Spitalul Oncologic din Cluj. In momentul diagnosticului n-am putut multumi lui Dumnezeu. Era un hau in fata mea. Piciarele imi fugeau de sub mine. Dincolo de moarte, care in aceste cazuri e inevitabila, ma speria suferinta, despre care auzisem ca e ingrozitoare, indescriptibila. Citostatice, radiatii, operatie, recuperare... daca se ajunge pina acolo... N-am putut multumi... Erau doar doua intrebari la care nu gaseam raspuns: Ce-am facut ca sa mi se intample asta, mie, cu ce am gresit? De ce tocmai mie? Si minunata bunatate si dragoste a lui Dumnezeu de unde izvoraste INDURAREA Lui pentru noi, m-a indemnat la rugaciune pentru vindecare. Nu stiam cum sa ma rog pentru vindecare si nici nu aveam credinta ca puteam fi vindecata. Si asa cu starea mea, am venit la Domnul, maraturisindu-I Lui totul: de ce-urile...., necredinta ca pot fi vindecata, spaima, haul in care ma gaseam... singuratatea in fata situatiei... eu si El... fragilitatea mea... si puterea Lui; nimicnicia mea si atotputernicia Lui; haul in care am cazut si mana Lui suficient de lunga sa ajunga la mine. Acolo, in acel hau m-a prins INDURAREA Lui.... "..Eu ma indur de cine vreau sa ma indur si am mila de cine vreau sa am mila..." Si am lasat INDURAREA Lui sa-si faca lucrarea. Si n-a mai fost nimic de operat. Intr-o luna de zile, nodulii care trebuiau operati au disparut. N-au aprut nici in cei doi ani si jumatate cand am repetat analizele la Cluj... si nici in cei 14 ani si jumatate care au trecut de atunci. Astazi ma uit la acea INDURARE... Este o piatra de aducere aminte in viata mea pentru care Ii multumesc. De atunci El este nu numai mantuitor, dar este si Domn si vindecator si Cel care ma cunoaste mai bine decat oricine pe pamant... Domnul vindecatorul meu...

Dupa patru ani, in 2008, El schimba directia vietii mele. Ma ia din casa mea, din cuibul cald, comod si confortabil si ma duce intr-o tara straina. M-am impotrivit, atat cat am putut omeneste, gata sa dau jos toate barierele plecarii, dorind sa raman in cuibul cald si confortabil a locuintei, profesiei, prietenilor, bisericii, orasului si tarii pe care o iubeam. Si El mi-a taiat orice cale de a ramane. Si in acel sfarsit de octombrie 2008, i-am spus: plec, dar doar pina anul viitor in primavara. De pasti voi fi acasa. Am ajuns in Italia, sa ingrijesc de un batranel de 93 de ani (care avea sa devina ca un tata pentru mine). Aici am invatat roada dulce si binecuvantarea ascultarii si a lipirii totale de El. Si dupa exact 9 ani, de la data in care am inceput munca in Italia, 4 noiembrie 2008, exact pe aceeasi data, a fost si ultima mea zi de lucru pe foaia de lichidare: 4 noiembrie 2017! Dumnezeu ne numara zilele, firele de par, clipele, binecuvantarile, .... Au fost cei mai frumosi noua ani din viata mea! Au fost cele mai minunate clipe petrecute cu El... I-am simtit bunatatea in situatii dificile, calauzindu-ma sa ies din ele TOTDEAUNA BIRUITOARE! I-am simtit credinciosia ramanerii langa mine in fiecare situatie pana la sfarsit, pana la pronuntarea biruintei! I-am simtit delicatetea in momentele delicate, cand doar El a stiut sa raspunda, sa curete, sa vindece, sa lege, sa mangaie rani, pe care doar El le putea vedea si de care doar El se putea atinge. Atunci nu i-am multumit pentru plecarea si sederea mea printre straini. Acum Ii multumesc in fiecare zi! Cat de minunat stie el sa conduca viata noastra si sa o faca speciala!

Sunt intoarsa acasa.... In caminul cald, innoit cu binecuvantarile anilor din departe. O viata binecuvantata datorita trecutului, o viata binecuvantata datorita ascultarii... nu ca eu am vrut sa ascult, ci ca a fost bunatatea Lui care s-a innoit fata de mine si indurarea Lui care inca nu a ajuns la capat. Nu stiu ce ma asteapta, dar vreau sa indraznesc sa-i multumesc ACUM pentru ceea ce El a pregatit pentru mine si anii pe care mi i-a dat sa-i traiesc in Romania. 

Multumesc ca Mi-ai fost aproape, ca M-ai luat in brate. Sunt cele mai dulci brate in care m-am cuibarit vreodata! Mai dulci decat bratele mamei care m-a leganat, sau bratele tatalui care m-au protejat. Brate dulci, calde, delicate, pline de dragoste, pline de indurare, pline de har, de bunatate si imensa purtare de grija. Sunt bratele in care ma cuibaresc zilnic, in care gasesc confort, mangaiere, adapost, pace, caldura plina de dragoste, alinare.... Brate care nu m-au lasat sa ma simt singura niciodata. In ele ma las.... Si va veni ziua... ziua zilnica a multumiri in care voi povesti multumind cum a situt sa-si innoiasca binecuvantarile, indurarile, bunatatea, dragoste, credinciosia, fata de mine, pentru ca mi-am pus increderea in Cel care da viitor, nadejde si binecuvantare celor ce nadajduiesc in El si in Numele Lui ce Sfant.

Multumesc pentru fiecare minut pe care l-am trait. Multumesc si pentru fiecare minut pe care il voi trai. Pentru ca Tu esti in clipele, minutele, orele, zilele si anii vietii mele, scriind cea mai frumoasa poveste de viata, presarata cu minunea prezentei Tale. Fara Tine viata mea ar fi goala. Oamenii intra in viata, raman clipe, orea zile sau ani, dar mai devreme sau mai tarziu pleaca. Dar tu ramai, impletind firul vietii mele cu Tine, fir de dragoste si binecuvantare impreuna cu fragilitatea firului vietii mele. Tu dai rezistenta, continuitate, sens si scop etern. Doamne, fara Tine sunt nimic. Daca ai pleca Tu, ar mai ramane nimic si un mare gol! Cat de mare e dragostea Ta pentru mine! M-ai rascumparat cu pretiosul sange al Fiului Tau si mi-ai dat un viitor si o nadejde speciale care trec dincolo in vesnicii! MULTUMESC! Cred ca ai creat vesnicia pentru mine, ca sa am timp sa-ti multumesc pentru tot! Primeste multumirea mea de aici, si o voi continua ACOLO, cand vom fi fata in fata in Imparatia Ta, Tatal meu, Mantuitorul meu si Duhule Sfant. MULTUMESC!

Maria Cornea