joi, 6 decembrie 2018





MARGARITAR DE MARE PRET....

IMITATIO CRISTI - URMAND PE CRISTOS de Thomas a Kempis

Inscoala adevarului

1. Ferice de omul caruia adevarul i se descopera asa cum este, iar nu prin asemanari (imagini) care se sterg si prin cuvinte care se pierd. Mintea noastra adesea se inseala, si simturile noastre n-ajung departe. De ce folos este sa ne batem capul cu lucruri ascunse si intunecoase, pentru care, la judecata, nu vom fi osanditi ca nu le-am luat in seama. Este o mare nebunie sa lasam la o parte lucrurile folositoare sau chiar neaparat necesare, pentru ca sa ne ocupam cu lucruri nefolositoare sau poate chiar pagubitoare, numai din curiozitate desarta. Aceasta inseamna a avea ochi si a nu vedea.

2. Si ce ne pasa noua de feluritele chipuri cum sunt judecate lucrurie. Cel caruia ii vorbeste Vesnicul Cuvant, scapa de multimea parerilor omenesti. Toate vin de la acest Cuvant, toate ne vorbesc de acest Cuvant; Cuvantul acesta este Cuvantul care era de la inceput si care ne vorbeste acum. Fara acest Cuvant, nu ajungi la o pricepere lamurita si la o judecata dreapta. Cine il afla in toate si pe toate le readuce la el, poate fi statornic cu inima si poate avea pace cu Dumnezeu. O, Vesnicule Adevar, fa-ma una cu Tine in vesnica iubire! Adeseori inima mi se ingreuiaza de cate citesc si aud; in Tine insa gasesc tot ce-mi doreste saufletul. Taca invatatii toti, taca fapturile toate inaintea fetei Tale; Tu singur sa-mi vorbesti!

3. Cu cat mai mult se concentraza cineva asupra lucrurilor fundamentale si cu cat este mai sincer, cu atat mai multe si mai inalte lucruri va intelege; caci lumina intelegerii ii vine de sus. Sufletul curat, simplu si statornic nu se risipeste (imprastie) nici chiar in mijlocul multor treburi de care e plina viata, pentru ca in afara face toate pentru slava lui Dumnezeu, iar inauntru se sileste sa scape de dorintele care vin din iubirea de sine (egoism). Ce te impiedica si te tulbura mai mult daca nu pornirile nestapanite ale inimii tale? Omul bun si predat lui Dumnezeu isi randuieste mai intai inauntru tot ce are de facut inafara. Si in tot ce face, nu se lasa dus de pornirile pacatoase, ci supune acele porniri legii mintii sanatoase. Care lupta este mai inversunata daca nu a aceluia care vrea sa buruie pornirile rele ale inimii sale? Si silinta noastra de capetenie ar trebui sa fie sa ne biruim pe noi insine, din zi in zi sa dobandim  tot mai multa pricepere asupra noastra insine si in fiecare zi sa facem un pas inainte pe calea desavarsirii.

4. In viata aceasta, toata desavarsirea isi are nedesavarsirea ei; si toata cunostinta isi are intunecimea ei. Smerita cunoastere de sine este calea care te duce la Dumnezeu mai sigur decat cea mai adanca strabatere in stiinta. Spunand aceasta, nu tagaduiesc folosul stiintei, nici nu dispretuiesc simpla cunoastere a oricarui lucru, caci ea este mai buna in sine si e de Dumnezeu lasata; dar un cuget curat si o viata sfanta sunt mai de pret decat orice stiinta si cunostinta. Deoarece majoritatea oamenilor cauta mai degraba sa-si imbogateasca cunostintele decat sa duca o viata curata, de aceea ratacesc adeseori si aduc putin rod sau n-aduc nici un rod.

5. De si-ar da oamenii tot atata silinta la stapanirea pacatelor pe de o parte, si la sadirea virtutilor pe de alta, cata silinta isi dau la nascocirea intrebarilor, cred ca n-ar fi atata nedreptate pe lume si atatea rele in popor. In ziua judecatii, nu ne va intreba nimeni ce am citit, ci ce am facut, nici daca am vorbit frumos, ci daca am trait o viata curat. Spune-mi unde sunt acum  toti acei domni mari si invatati pe care i-ai cunoscut cand erau in viata si se faleau cu stiinta lor? Altii sed acum pe scaunele lor si nu stiu daca se mai gandesc acum la ei. Cat erau in viata, erau socotiti a fi cineva, dar acum sunt dati uitarii.

6. O, cat de repede trece slava lumii acesteia! Daca ar fi fost potrivita viata lor cu cunostinta lor, atunci ceea ce au citit si au stiut a fost in adevar bine citit si bine stiut. Cati se pierd insa prin desarta stiinta a viacului acestuia, pentru ca nu le pasa de voia lui Dumnezeu! Si pentru ca le place mai mult sa treaca drept oameni mari si laudati decat niste oameni smeriti la suflet, de aceea se pierd prin insesi desertaciunea lor. Mare cu adevarat este acela care are o dragoste mare. Mare cu adevarat este acela care este mic in ochii sai si toata culmea cinstei omenesti ca pe o nimica o socoteste. Intelept cu adevarat este acela care priveste toate lucrurile pamantesti ca pe un gunoi, ca sa catige pe Cristos. Si incatat cu adevarat este acela care se leapada de voia sa, ca sa faca numai voia lui Dumnezeu.

Thomas a Kempis



MARGARITAR DE MARE PRET....

CALEA REGALA A CRUCII de Fènelon

Despre legalism si libertate

Mi se pare de dorit sa imbini o rigurozitate mare cu o libertate mare. Prima te va face sa fii loaial, a doua curajos. Daca urmaresti sa fii riguros, dar fara libertate, vei cadea in robie si vei deveni scrupulos. Daca pe de lta parte, afisezi òloaialitate fara rigurozitate in indeplinirea sarcinilor, vei da loc curand neglijentei si deplasarii. In indeplinirea sarcinilor, rigurozitatea singura ingusteaza inima si mintea; libertatea singura le òlargeste prea mult. Cei care nu au experienta pe calea lui Dumnezeu nu cred ca e posibil sa combini cele doua virtuti. Prin a fi riguros, ei inteleg a trai intr-o stare de canstrangere si epuizare, intr-o sfiiciune scrupuloasa, nelinistita, care priveaza sufletul de orice libertate.. Ei vad pacat pretutindeni, si atat de ingusta e viziunea lor, incat se tulbura pentru orice fleac si aproape ca nici nu indraznesc sa respire. Prin libertate ei inteleg faptul de a avea o constiinta foarte elastica, gata de a trece peste detalii, multumita sa evite greseli grave - greselile grave insemnand doar pacatele grosolane; complacerea lejera in tot ce este acceptabil pentru dragostea de sine si satisfacerea considerabila a dorintelor, sub pretextul ca acestea ne fac rau. Nu aceasta este libertatea la care s-a gandit Pavel cand a scris copiilor sai in har, pe care cauta sa-i educe inspre desavarsirea crestina: "Fratilor, voi ati fost chemati la libertate, numai nu folositi libertatea drept o ocazie pentru carne". (Galateni 5:13KJV).

Mie mi se pare ca adevarata libertate consta in ascultarea de Dumnezeu in toate lucrurile si in a urma lumina, care ne arata cararea datoriei, si harul care ne calauzeste Ar trebui sa ne facem ca regula a vietii intentia de a-I fi placuti lui Dumnezeu in toate lucrurile; nu doar de a face intotdeauna ceea ce este placut Lui, ci, daca e posibil, ce este cel mai placut. Este bine sa nu pierdem vremea facand distinctii caci desi e foarte adevarat ca sunt asemenea deosebiri, ele nu trebuie sa aibe nicio greutate pentru un suflet care e hotarat sa nu refuze sa-I dea lui Dumnezeu tot ce poseda. In acest sens spune apostolul: "Legea nu este facuta pentru cel drept" (1 Timotei 1:9) - o lege apasatoare, aspra, amenintatoare, aproape am putea spune o lege tiranica,  inrobitoare. Este insa o lege mai inalta, care se ridica mai presus de toate acestea si care duce sufletul la adevarata "libertate a fiilor" - legea care-l determina intotdeauna sa se lupta sa faca ceea ce e cel mai placut Tatalui sau ceresc, in spiritul acelor cuvinte frumoase ale Sfantului Augustin: "Iubeste si apoi fa tot ce vrei".

Rugaciunea si libertatea trebuie sa mearga impreuna. Daca una schioapata al tine, cred ca aceasta e libertatea. Desi marturisesc deschis ca rigurozitatea ta nu a ajuns inca la punctul in care as dori sa fie. Totusi in general, cred ca e nevoie, sa pui mai mare accent pe latura increderii in Dumnezeu si a largirii inimii. De aceea nu ezit sa-ti spun ca trebuie sa te pui in intregime harului cu care, uneori, Dumnezeu te aduce mai aproape de El. Nu te teme sa pierzi din vedere sinele,  sa-ti fixezi privirea numai asupra Lui, si pe cat de aproape isi permite El si sa te scufunzi cu totul in oceanul dragostei Lui - ferice de tine daca ai putea face asta in asa fel, incat sa nu mai iesi niciodata de acolo! Totusi, e bine, ori de cate ori Dumnezeu iti da o dispozitie vesela, sa o accepti cu umilinta si cu o teama iubitoare, de opil, ca sa fii pregatit pentru noi daruri. Acesta e sfatul pe care il da Sfanta Tereza si cred ca ti-l pot da si tie fara nici un risc.

Fènelon

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu