MARGARITAR DE MARE PRET....

IMITATIO CRISTI - URMAND PE CRISTOS de Thomas a Kempis

Impotriveste-te ispitelor

1.Cat traim pe pamant, nu suntem scutiti de ispite si necazuri. De aceea scrie in cartea Iov: "Viata omului pe pamant este ca a unui ostas", adica este lupta si necaz. Prin urmare fiecare sa fie cu bagare de seama la tot ce l-ar putea intarata la rau si la veghere in rugaciune; ca sa nu intre deavolul, care nu doarme, ci da tarcoale ca un leu care racneste si cauta pe cine sa inghita. Nici un om nu este atat de desavarsit si de sfant incat sa nu aoba niciodata ispite; caci a vietui pe pamant si a fi scutiti cu desavarsire de ispite nu se poate.

2. Dar oricat de grele si de suparatoare ar fi aceste ispite, ele ii sunt omului de un mare folos, caci prin ele se smereste, se curateste si se intelepteste. Toti cei sfinti au trecut prin multe necazuri si ispite, dar tocmai prin aceasta au ajuns asa de mari; iar cei ce n-au putut rabda ispita, au cazut de la credinta si au fost lepadati. Nu este stare atat de inalta si loc atat de ascuns, unde sa nu vina ispita si necazul.

3. Cat traieste in lume, omul nu este scutit de ispite, caci purtam in noi samanta ispitei, faiind nascuti din carne. Cand a trecut o ispita sau un necaz, alta vine in locul ei, asa ca mai totdeauna avem cate ceva de suferit,fiindca ne-am pierdut comoara fericirii noastre. Multi cauta sa fuga de ispite, dar si mai greu cad in ele. Numai prin fuga nu putem birui; rabdarea si semrenia ne fac mai tari decat vrajmasii nostri.

4. Cine se apara de sipite, inlaturind numai pricinile dinafara, si nu pune securea la radacina, putin folos are; ispitele se vor intoarce si mai repede la el; si in cele din urma vor fi mai rele decat cele din-tai. Putin cate putin, inarmat cu rabdare si indelunga rabdare, si cu ajutorul lui Dumnezeu, vei birui mai usor decat prin asprime si iutime. Cand esti ispitit este bine sa ceri un sfat. Nu fi aspri cu fratele tau care este ispitit, ci mangaie-l cum ai vrea sa te mangaie pe tine altii, daca ai fi in locul celui sipitit.

5. Inceputul tuturor ispitelor este nestatornicia inimii noastre si prea putina incredere in Dumnezeu. Dupa cum corabia fara carma este manata in valuri incoace si incolo, tot asa este si cu omul slab, care s-a lasat la hotaratea luata si a pierdut increderea in Dumnezeu: el este bantuit de tot felul de ispite. Fierul in foc se incearca si omul credincios in ispita. De multe ori nu stim singuri cat putem; dar ispita ne arata ce sunte. Sa veghe, sa veghem mai ales la inceputul ispitei; caci daca nu lasi pe vrajmas sa intre pe usa inauntru, ci il alungi inca de pe cand este pe prag, biruinta nu este atat de grea, dupa cum bine a zis cineva:

La inceputul bolii pe doctor pofteste; 

Caci tarziu e leacul, cand raul se invecheste.

Cum este cu bolile, asa este si cu ispitele. La inceputul ispitei, vine in mintea omului numai un gand; dupa aceea vine o inchipuire aprinsa; urmeaza apoi placerea pe care o fagaduieste lucrul implinit; pe urma vine pofta de a dobandi acea placere; in sfarsit iata ca voia zice da, si pacatul este savarsit. Ast-fel, incetul cu incetul, vrajmasul pune stapanire pe sufletul tau, daca nu te impotrivesti lui cu barbatie de la inceput. Si cu cat intarzii mai mult sa te impotrivesti lui, cu atat mai mult vei slabi iar el se va intari.

6. Unii au suferit ispite grele la inceputul intoarcerii lor la Dumnezeu, altii la sfarsit. Unii o duc numai in lupte si isite, pe cand altii sunt usor ispititi. Acestea sunt randuite astfel de intelepciunea si bunatatea lui Dumnezeu, care masoara starea si puterea fiecaruia si face ca toate sa fie spre binele alesilor Sai.

7. De aceea cand suntem ispititi, sa nu ne pierdem nadejdea, ci sa rugam si mai fierbinte pe Dumnezeu sa se indure de noi si sa ne dea ajutorul Sau, caci dupa cum spune apostolul Pavel "impreuna cu ispita, El a pregatit si iesirea din ea, ca s-o putem rabda". In orice necaz si-n orice ispita "sa ne smerim sub mana tare a lui Dumnezeu"; caci El va da har celor smeriti si-i va inalta.

8. In ispite si necazuri se cunoaste cat a inaintat omul pe calea credintgei. Ele sunt piatra de incercare care arata ca adevarata lui vrednicie si tot prin ele se lamureste virtutea. Nu e mare lucru sa fie cineva evlavios si plin de ravna cand nu intampina greutati si primejdii; daca insa in ziua necazului ramane statornic si rabdator, este nadejde de mare spor pe calea credintei. Unii stau tari in ispitele grele, dar de cele mici de toate zilele, sunt adesea biruiti. Acestea ar trebui sa-i smereasca; si daca in ispitele mici sunt asa de neputinciosi sa nu se increada in puterile lor in ispitele mari.

Thomas s Kempis

MARGARITAR DE MARE PRET....

ADEVARATA VITA de Andrew Murray

 "Si pe fiecare mladita care aduce rod El o curata ca sa aduca si mai mult rod". (Ioan 15:2)

Interesul pentru rod este atat de mare in ochii Acelui care vede lucrurile asa cum sunt, rodul este intr-adevar ceea ce Dumnezeu isi doreste din toata inima, incat Domnul nostru dupa ce a spus ca mladita care nu aduce rod este inlaturata, adauga imediat: iar acolo unde este rod, dorinta stapanului Vitei este sa fie si mai mult rod. Ca dar al Harului Sau, ca dovada a vigoririi Sale spirituale, ca expresie a slavei lui Dumnezeu si a lui Cristos, ca unica modalitate de satisfacere a nevoii acestei lumi, Dumnezeu doreste cu ardoare mai mult rod si pregateste mladita pentru aceasta.

Mai mult rod. Este un cuvant care ne cerceteaza profund. Atat pentru biserici, cat si pentru indivizi, nu exista pericol mai mare decat multumirea de sine. Spiritul ascuns al bisericii din Laodiceea ("Sunt bogat, m-am imbogatit si nu duc liupsa de nimic", Apocalipsa 3: 17) poate stapani acolo unde nici nu ne gandim. Avertismentul divin - sarac, nenorocit, ticalos - aproape ca nu primeste nici un raspuns acolo unde ste cea mai mare nevoie de el.

Sa nu ne multumim cu gandul ca noi contribuim la fel de mult ca altii la lucrarea care se face sau ca oamenii sunt multumiti de eforturile depuse de noi in slujba lui Cristos, considerandu-ne chiar mode-le demne de urmat. Singura noastra dorinta sa fie aceea de a sti daca aducem sau nu tot rodul pe care Cristos vrea sa-L daruiasca prin noi, in calitatea noastra de maldite vii, intr-o stransa si vie unire cu El Insusi, daca multumi inima iubitoare a marelui Stapan, Tatal nostru din ceruri, care doreste sa aibe un rod mai bogat.

Mai mult rod. Cuvantul vine cu autoritate divina pentru a cerceta si a testa vietile noastre. Adevaratul ucenic se va pleca din toata inima inaintea luminii sale sfinte si Ii va cere sincer lui Dumnezeu ca El Insusi sa ii arate ce-i lipseste in ceea ce priveste cantitatea sau calitatea rodului pe care il aduce. Sa credem intr-adevar ca acest cuvant este menit sa ne conduca la o experimentare mai prifunda a dragostei Tatalui, a plinatatii lui Cristos si a privilegiului minunat de a aduce mult rod pentru mantuirea oamenilor, asa cum doreste Tatal.

Mai mult rod. Cuvantul acesta este cat se poate de incurajator. Sa ascultam de el! Doar mladitei care rodeste ii este permis mesajul acesta: mai mult rod. Dumnezeu nu pretinde lucrul acesta ca si faraonul care pretindea ca norma sa fie indeplinita sau ca Moise, dadatorul Legii, fara ca el sa asigure resursele necesare. El vine ca un Parinte care da ceea ce cere si infaptuieste ceea ce porunceste. El vine la noi, mladitele vii ale Vitei celei vii, si se ofera sa lucreze in noi mai mult rod daca ne abandonam in mainile Sale. Sa nu recunoastem dreptul Lui de a cere, sa nu acceptam aceasta oferta, sa nu contam pe El sa indeplineasca aceasta lucrare in noi?

Ca sa aduca mai mult rod. Sa credem cu adevarat ca, asa cum proprietarul unei vite face tot posibilul pentru a obtine un rod cat mai bogat, la fel si Stapanul divin va face tot ce este necesar pentru ca noi sa rodim mai mult. Tot ceea ce El cere de la noi este sa ne dorim lucrul acesta din toata inima, sa ne incredintam lucrarii si purtarii Sale de grija si sa asteptam plini de bucurie sa El sa-Si faca in noi lucrarea Sa desavarsita. Dumnezeu isi doreste cu tot tinadinsul un rod mai bogat; Cristos este gata sa lucreze acest rod in noi. Sa ne ridicam cu bucurie ochii spre srtapanul nostru divin si spre Vita noastra cereasca, ca sa putem aduce mult rod!

Tatal nostru care esti in ceruri, Tu esti Stapanul nostru ceresc. Cristos este Vita cereasca, iar noi suntem mladitele ceresti, partase vietii Sale ceresti, pentru a aduce rodul Sau ceresc. Tata, fa ca puterea vietii Lui sa ne umple in asa fel, incat sa aducem din ce in ce mai mult rod, spre slava Numelui Tau!

Andrew Murray