MARGARITAR DE MARE PRET.....

IMITATIO CRISTI - URMAND PE CRISTOS de Thomas a Kempis

Fugi de vorbarie

1. Fugi cat poti de zarva lumii, caci vorbirea despre lucrurile lumii, chiar cand e cu un cuget bun, ingreuiaza duhul. In aceasta repede cadem si ne vedem prinsi in cursa deseraciunii. De multe ori am dorit sa fiu tacut si intre oameni sa nu fi fost. Si de ce vorbim asa de lesne si glumim cu atata placere unul cu altul, cand rareori ne intoarcem la tacere cu cugetul nespalat? Pentru ca in starea de vorba cautam sa ne mangaiem unul pe altul si sa ne usuram inima incarcata de atatea griji. De aceea gandul si vorba noastra se invartesc mai mult in jurul lucrului pe care il iubim sau il dorim, ori a lucrurilor care ne stau impotriva. 

2. Dar, vai cata desertaciune in vorbirea noastra! Caci mangaierea pe care o cautam inafara, impiedica mangaierea dinlauntru, pe care numai Dumnezeu o poate da. Veghiati dar si va rugati, ca sa nu treaca vremea in zadar. Daca e sa vorbesti, vorbeste despre lucrurile care sunt spre zidire. Obiceiul rau si putina grija pe care o avem in a spori cele bune, ne impiedica de a pune straja urii noastre. Cu toate acestea o duhovniceasca stare de vorba despre lucrurile duhului, mai ales daca ea are loc intre oameni care sunt un duh si un cuget cu Dumnezeu, contribuie foarte mult la sporirea vietii duhovnicesti.

Cum poti sa ai pace in suflet si sa propasesti mereu

1. Multa pace am putea avea noi, daca nu ne-am bate capul asa de mult cu ceea ce zic si cu ceea ce fac altii, si cu ceea ce nu ne priveste pe noi. Cum poate sa ramana multa vreme in pace omul care se amesteca in treburile altora, cauta in afara pricini de liniste, dar de launtrul sau putin se ingrijeste sau rar de tot? Ferice de cei simpli si smeriti cu inima ca aceia multa pace vor avea!

2. De ce unii sfinti s-au ridicat la atata desavarsire si la atata lumina si adevar? Pentru ca si-au dat silinta sa scape de toate poftele pacatoase; si asa au putut sa se alipeasca din toata inima de Dumnezeu si sa fie slobozi fata de ei insisi. Avem vrajmasi care nu ne lasa in pace: in noi patimile care dau atata de lucru sarmanei noastre inimi, si afara de noi lucrurile trecatoare, care ne tin in neliniste necurmata, si o poarta de la un simtamant la altul. Rareori putem birui un singur pacat, si ne lipseste cu totul ravna sfanta de a deveni din zi in zi mai buni; iata de ce ramnem mereu caldicei, daca nu chiar reci de tot.

3. Daca am fi rastignit poftele noastre trupesti si daca launtrul nostru n-ar mai fi jucaria pornirilor noastre, am putea sa ne ocupam cu lucruri dumnezeiesti si am gusta chiar de pe acum ceva din cereasca privire a adevarului. Cea mai mare piedica la aceasta, poate chiar singura piedica, este ca nu suntem izbaviri de patimi si de pofte necurate, si ca nu ne silim sa mergem pe calea spre desavarsire, pe care au mers cei sfinti. La cel mai mic necaz pe care il intampinam, ne pierdem indrazneala si ne intoarcem iarasi la mangaieri omenesti.

4. Daca am fi tari in lupta ca niste ostasi viteji, fara indoiala am vedea ajutorul Domnului, venind de sus peste noi.  Caci dupa cum ne da prilejuri de lupta ca sa biruim, tot asa este gata sa ne trimita ajutorul Sau daca luptam si nadajduim in harul Lui. Iar daca toata inaintarea noastra in bine o punem numai in pazirea randuielilor dinafara ale religiei, evlavia noastra se stinge iute. La radacina, trebuie sa punem securea, pentru ca, o data curatiti de rele, sa putem primi netulburata pace a sufletului.

5. Daca am dezradacina in fiecare an macar numai un singur cusur, curgand am ajunge oameni desavarsiti. Se intampla insa tocmai dimpotriva; caci, s-o spunem spre rusinea noastra, la inceputul intoarcerii noastre la Dumnezeu, eram mai curati si mai buni decat suntem acum dupa atatia ani de credinta. Ravna noastra pentru bine si inaintarea noastra pe calea cea buna ar trebui sa sporeasca din zi in zi; dar iata ca a ajuns un lucru rar ca cineva sa mai pastreze ravna dintai. Daca, in lupta cu pornirile rele, ne-am da de la inceput putina silinta, la urma toate s-ar face cu usurinta si cu bucurie.

6. Este greu sa lucrezi impotriva obiceiului pe care ti l-ai facut, dar si mai greu sa mergi impotriva voii tale; dar daca nu poti sa biruiesti piedici putine si usoare, cum vei birui pe cele mai grele? Impotriveste-te pornirilor rele chiar de cand incep sa se arate si dezvata-te cat mai repede de obiceiurile rele, ca nu cumva incetul cu incetul sa ajungi la greutati si mai mari. O, de ai pricepe cata pace ai castiga si cata bucurie ai face altora, fiind bun si facand bine!Cred ca atunci ai avea multa grija de inaintarea ta in viata de credinta.

Thomas a Kempis

MARGARITAR DE MARE PRET....

ADEVARATA VITA de Andrew Murray

"Pe orice mladita care este in Mine si n-aduce roada, El o taie". (Ioan 15:2)

Avem in acest verset unul dintre cuvintele importante ale acestei parabole: mladita. O vita are nevoie de mladite: fara mladite, ea nu poate face nimic, nu poate sa rodeasca. Pe cat este de important sa stim despre Vita si despre stapanul Vitei, pe atat este de important sa intelegem ce este mladita. Inainte sa ascultam ce are Cristos de spus despre ea, sa ne lamurim, inainte de toate, ce este mladita si ce ne invata ea despre viata noastra in Cristos. O mladita este doar o bucatica de lemn, produsa de vita cu unicul scop de a-si aduce rodul prin ea. Are aceeasi masura ca si vita si impartaseste cu ea aceeasi viata si acelasi caracter. Gandeste-te o clipa la lectiile care reies de aici.

Prima lectie este cea a consacrarii depline. Mladita exista cu un singur scop si este dedicata in intregime acestui scop. Scopul ei este acela de a purta rodul pe care il doreste sa il aduca. Tot asa si credinciosul are un singur motiv de a fi o mladita, un singur motiv pentru care exista pe pamant - acela ca Vita cereasca sa-si aduca prin el rodul Sau. Fericit este cel care cunoaste lucrul acesta, care a consimtit la aceasta si care spune: "Am fost rascumparat si traiesc, dar nu mai traiesc pentru un singur lucru; asa cum mladita naturala exista numai si numai pentru a rodi, asa si eu; pentru ca am fost sadit de Dumnezeu in Cristos, m-am dedicat in intregime purtarii rodului pe care doreste sa-l aduca Vita".

A doua lectie este cea a asemanarii perfecte. Mladita este exact ca vita in fiecare aspect - aceeasi masura, aceeasi viata, acelasi lor, aceeasi lucrare. In toate acestea, ele sunt in mod inseparabil una. La fel, si credinciosul are nevoie sa stie ca este partas naturii divine, ca are insasi natura si caracterul lui Cristos si ca unica lui chemare este cea de a se consacra unei asemanari perfecte cu Cristos. Mladita este o imagine perfecta a vitei, singura diferenta fiind ca una este mare si este sursa puterii, pe cand cealalta este micuta si este plapanda, depinzand mereu de puterea pe care o primeste prin vita. In acelasi mod, credinciosul este si trebuie sa fie imaginea perfecta a lui Cristos. 

A treia lectie este cea a dependentei absolute. Vita are rezervele sale de viata, de seva si de putere, nu pentru sine insasi, ci pentru mladite. Mladitele nu sunt si nu au nimic in afara de ceea ce le asigura si le ofera vita. Credinciosul este chemat la o viata de dependenta deplina si neantrerupta de Cristos si aceasta este cea mai mare fericire pe care o poate avea. Zi si noapte, clipa de clipa. Cristos trebuie sa lucreze in el tot ceea ce are nevoie.

Cea de-a patra lectie este cea a increderii neclintite. Mladita nu are nici o raspundere; vita se ingrijeste de tot. Ea nu trebuie decat sa se supuna si sa primeasca. Doar intelegerea acestui adevar ne duce la acea odihna binecuvantata a credintei, care este adevaratul secret al cresterii si al puterii: "Pot totul in Cristos care ma in tareste! (Filipeni 4:13).

Ce viata am primi daca am fi de acord sa fim mladite! Drag copil al lui Dumnezeu, invata lectia! Nu ai de facut decat un singur lucru: sa fii o mladita - nimic mai mult, nimic mai putin! Fii pur si simplu o mladita! Cristos va fi vita care ofera totul. Si Stapanul Vitei, puternicul Dumnezeu, care a facut ca Vita sa fie ceea ce este, cu siguranta va face ca mladita sa fie ceea ce ar trebui sa fie.

Doamne Isus, Te rog, reveleaza-mi taina corecta a mladitei, arata-mi unitatea ei vie cu vita, arata-mi deplina ei plinatate pe care trebuie sa o aiba. Si fa ca puterea ta infinita, ce tine si umple mladitele Tale, sa ma conduca la odihna credintei ca tu lucrezi totul.

Andrew Murray